Executivul din Romania, dar si alte guverne din Europa Centrala si de Sud Est, ar trebui sa urmeze exemplul austriac si sa creeze un plan de salvare pentru stabilizarea sectorului financiar, a declarat miercuri seara Herbert Stepic (foto), CEO Raiffeisen International, care detine a patra banca locala dupa active.
“Imediat dupa formarea noului Guvern, politicienii din Romania trebuie sa ia o serie de masuri care sa creeze atat lichiditate in piata financiara, cat si incredere intre institutiile financiare. Cred ca un ajutor de 10 miliarde de euro al guvernului roman pentru intreaga economie si 5 miliarde de euro pentru bancile din Romania este mai mult decat suficient”, spune Herbert Stepic.
El considera ca politicienii din Romania, alaturi de banca centrala, trebuie sa ia acelasi tip de masuri de stimulare a economiei ca si tarile dezvoltate.
Potrivit lui Stepic, daca acesti bani nu vor putea fi scosi din rezervele valutare, Uniunea Europeana (UE) va face tot posibilul sa sprijine o noua membra, dar va avea nevoie de tot sprijinul din partea noului guvern.
Ce cred bancherii despre planul de salvare
Bancherii consultati de Wall-Street cred ca sunt necesare masuri pentru sustinerea economiei nationale, insa considera ca sistemul bancar este suficient de solid, iar planul de 10 miliarde de euro al guvernului roman va fi necesar pentru sustinerea bancilor in contextul inrautatirii conditiilor macroeconomice.
“Sectorul bancar este stabil, sigur si nu are nevoie de un plan de salvare, daca economia reala nu se inrautateste in mod substantial, aceasta inseamnand o rata mare de somaj si falimente in randul companiilor’’, a declarat, pentru Wall-Street, Laszlo Diosi, CEO OTP Bank Romania.
In opinia sa, ar fi binevenit un nivel mai scazut al rezervelor minime obligatorii, mentionand totodata ca nivelurile inalte ale rezervelor valutare au contribuit la stabilizarea monedei nationale si joaca un rol vital in stabilitatea economiei.
"Activitatea intensa de creditare a dus la un consum nejustificat si a pus o presiune inflationista asupra economiei, ceea ce nu a fost tocmai sanatos pentru sistemul financiar. Trebuie sa fie mai multa lichiditate disponibila pe piata, din surse guvernamentale sau din surse europene, pentru a oferi sistemului investitional si capitalului de lucru mai multe posibilitati. Ar fi util in special pentru segmentul IMM-urilor si pentru a usura accesul la fondurile UE’’, a mai spus Diosi, adaugand ca mediul macroeconomic este suficient de stabil incat sa poata suporta programe de dezvoltare a infrastructurii.
‘’Nu stiu nici o banca care se confrunta cu probleme. Autoritatile din Romania, avand experienta esecului din 1999, au pus bazele unui sistem care ofera toate garantiile ca nici un jucator nu poate da faliment. Rezervele joaca un rol foarte important in acest aspect. Pe de alta parte, daca vorbim doar de simple pierderi, din perspectiva unui contribuabil, refuz sa fie sprijinita salvarea unei banci din fondurile publice. In cazul pierderilor normale, aceasta problema tine de actionari’’, ne-a explicat oficialul OTP Bank Romania.
“Eu de aproximativ o luna de zile spun ca este extrem de util sa incheiem un acord stand-by (cu FMI). In plus, mai avem si rezervele. Bancile au rezervele lor, pe care BNR-ul trebuie sa le dea, pentru a le sprijini in cazul in care intampina probleme cu lichiditatile”, a declarat, pentru Wall-Street, Bogdan Baltazar, consultant financiar.
Diosi a mai mentionat ca supravegherea din sistem si controlul la acest moment ofera toate garantiile ca nu vom vedea nici un faliment in randul bancilor din Romania.
"Suntem increzatori ca vremurile grele prin care trece sectorul financiar va dura pana la mijlocul anului viitor, dupa care situatia se va imbunatati treptat. In ceea ce priveste economia reala si consumul, problemele pot dura inca unu-doi ani”, a completat seful OTP Bank Romania.
van Groningen: Nu cerem bani de la stat
Presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen, a mentionat ca banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera sa isi poata utiliza propriii bani, care ar rezulta dintr-o noua diminuare a rezervelor minime obligatorii de catre banca centrala. Aceasta masura ar trebui sa ridice si lichiditatea din piata, sustine van Groningen.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a scazut rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei de la 20% la 18% din noiembrie 2008.
"Ne asteptam la noi scaderi ale ratei rezervelor minime obligatorii, dar numai la lei, nu si la valuta", a mai spus van Groningen si a adaugat ca daca va fi stimulata si piata titlurilor de stat, bancile vor putea folosi aceste titluri drept garantii pentru a accesa facilitatea de credit (lombard) de la banca centrala.
James Stewart, vicepresedintele Raiffeisen Bank Romania, responsabil de trezorerie si piata de capital, a adaugat ca poate fi luata in calcul si o masura de tintire directa a bancilor cu probleme, spre deosebire de reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, care ar avea efect asupra intregii piete bancare.
Stepic a enumerat printre masurile pe care le vede necesare, in afara de cele legate de sistemul bancar, reducerea deficitului de cont curent cauzat de cresterea prea rapida a cererii de consum din ultimii ani, dar a adaugat ca reducerea cererii va fi "ajutata" de lipsa finantarilor actuale. Alte probleme stringente sunt si reducerea deficitului bugetar pentru ca "nu e loc de relaxare fiscala si cresteri salariale" si mai ales cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, care ar ajuta Romania sa faca fata crizei economice.
"Romania va avea nevoie de aceste fonduri mai ales la anul", a atras atentia Stepic si a subliniat rolul important pe care il va avea noul guvern.
Printre aspectele pozitive legate de economia romaneasca Stepic a mentionat flexibilitatea acesteia, in special datorita economiei gri, care amortizeaza efectele negative ale crizei economice.
Rezerve minime in functie de active, nu de pasive
Bancile au discutat posibilitatea constituirii rezervelor minime obligatorii in functie de active, nu de pasive, ca in prezent, astfel incat nivelul RMO sa tina cont de destinatia creditelor acordate de banci - consum sau investitii, a mai spus Steven van Groningen.
"Una dintre masurile discutate in Asociatia Romana a Bancilor (ARB) este ca rata rezervelor minime obligatorii (RMO) sa fie legata de active, nu de pasive, astfel incat nivelul acestora sa poata fi mai scazut pentru creditele acordate pentru investitii si mai ridicat pentru imprumuturile de consum. Sunt posibile diverse masuri de stabilizare a pietei fara bani publici, dar trebuie bine gandite", a adaugat van Groningen.
El a adaugat ca, pentru ajustarea deficitului de cont curent, a carui adancire a avut la baza excesul de cerere, e nevoie de politici economice care sa limiteze consumul, dar care sa nu afecteze investitiile, mai ales pe cele in infrastructura, care ar trebui stimulate.
Rezervele minime obligatorii, pe care bancile comerciale trebuie sa le constituie lunar, sunt stabilite, in prezent, la un nivel de 40% din pasivele in valuta si de 18% din cele in lei.
Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene (CE), Jonathan Todd, a declarat, miercuri, ca programul de sustinere de 2,7 miliarde euro (3,5 miliarde dolari) al guvernului austriac, pentru grupul bancar Erste, respecta conditiile fixate. Erste Group Bank a fost primul creditor austriac ce a acceptat in octombrie o injectie de capital de 2,7 miliarde euro, din partea statului. UniCredit Bank Austria si Raiffeisen Zentralbank au aratat ca ar putea cere cate 2 miliarde euro, daca regulile CE nu vor face un astfel de ajutor prea scump.
Bancile din Austria sunt prezente pe piata romaneasca prin Banca Comerciala Romana, controlata de Erste Bank, Raiffeisen Bank Romania (grupul Raiffeisen), UniCredit Tiriac Bank (Bank Austria, care gestioneaza afacerile UniCredit din regiune) si Volksbank Romania.
La realizarea articolului a contribuit si Paula Alexandrescu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
