Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a discutat, in sedinta de joia
trecuta, o serie de masuri care sa limiteze drastic creditele in valuta, tip de imprumut ce a capatat o amploare extrem de ridicata ajungand sa constituie peste doua treimi din finantarile acordate. Cu exceptia creditelor destinate exportatorilor si a celor ipotecare, normele bancii centrale vizeaza toate celelalte tipuri de finantari in valuta.

Potrivit Mediafax, care citeaza surse oficiale, dintre variantele discutate, conducerea BNR inclina spre o plafonare a soldului finantarilor n devize la 200-300% din fondurile proprii ale bancilor. Masura ar stopa creditarea n valuta n cazul celor mai multe dintre banci.

Fondurile proprii reprezinta suma dintre capitalurile sociale detinute de banci si rezervele constituite, iar valorile sunt, n cele mai multe cazuri, de cteva ori mai mici dect soldul creditelor.

Norme dure

De asemenea, BNR se mai gandeste sa modifice regulamentul privind provizionarea, prin schimbarea clasei de ncadrare din punct de vedere financiar pentru clientii persoane fizice care acceseaza credite n valuta. Astfel, debitorii care obtin venituri indexate la valuta de mprumut se ncadreaza n clasa financiara B, cu risc mediu, iar cei cu venituri n lei coboara pna la clasa C.

La determinarea riscului de credit, n functie de care se stabileste cuantumul provizioanelor care trebuie constituite, bancile au n vedere si puterea financiara a clientului. Norma prevede mai multe clase de ncadrare financiara, cele mai solide situatii fiind cuprinse n clasa A. Pentru a continua finantarea n valuta, majoritatea bancilor ar fi nevoite sa-si creasca fondurile proprii, n fapt sa-si suplimenteze capitalul social. O astfel de operatiune este foarte costisitoare si afecteaza direct capitalurile actionarilor. Cel mai probabil, noile restrictii vor reorienta bancile catre creditarea n lei, ceea ce s-ar putea traduce ntr-o scadere a dobnzilor pentru moneda nationala, ntr-un ritm mult mai alert si un interval mai scurt dect cel estimat n prezent de analistii economici.

In Asia a inceput la fel

Din pacate, un comunicat oficial din partea Bancii Nationale nu exista inca. o astfel de informare ar putea veni dupa ce banca centrala va discuta cu Asociatia Romana a Bancilor care, dupa toate probabilitatile, va contesta aceste masuri pe motiv ca afecteaza dezvoltarea pietei.

Inaintea bancherilor insa, la rampa a iesit guvernatorul Isarescu, care a reamintit, prin intermediul aceleiasi agentii de stiri, principalul obiectiv al BNR: stabilitatea preturilor, deziderat ce o va determina sa apeleze la toate parghiile de care dispune, inclusiv restrictionarea creditarii in valuta. Desigur, ramnem partenerul bancilor comerciale, dar avem obiective diferite. Bancile comerciale urmaresc obtinerea profitului, iar pentru asta sunt gata sa scoata bani din piatra seaca. Conform legii, BNR urmareste stabilitatea interna a preturilor si stabilitatea financiara. Din acest punct de vedere, cresterea creditului n valuta, n Romnia, la peste doua treimi din totalul mprumuturilor acordate nu mai este un lucru cu care sa glumim. Nu trebuie sa descoperim roata carului, exemplul altor tari, cum ar fi cele din Asia, arata riscul mare de criza financiara, asociat cu explozia creditului n valuta, a spus Isarescu.

El a mai precizat ca BNR intentioneaza doar sa limiteze cresterea creditelor n valuta, pentru a preveni eventuale crize, ceea ce este si n interesul bancilor. O caracteristica a acestor crize este ca se manifesta ca o reactie n lant. n momentul n care se declanseaza, efectul se propaga rapid si apoi orice interventie devine tardiva. BNR si ia n serios obiectivul privind stabilitatea financiara si actioneaza proactiv pentru descurajararea creditului n valuta, care a ajuns la limita stabilitatii financiare. Trebuie sa repet nsa ca acest lucru nu nseamna nicidecum omorrea creditului n valuta, asa cum am citit frecvent n presa, ci numai aducerea lui n limite prudentiale. Cu alte cuvinte, urmarim acest obiectiv de durata, care este chiar n interesul bancilor si al bancherilor, chiar daca unii dintre ei tipa ca din gura de sarpe ca nu le place, a conchis guvernatorul BNR.