Leasingul se reorienteaza din mers catre lei

Din luna iunie a acestui an, bancile comerciale raporteaza la BNR situatia consolidata de expunere pe un client (care include si leasingurile acordate de societatile de leasing subsidiare acestora). In acest caz, cele doua expuneri, cea proprie bancii prin activitatea de creditare si cea a societatii de leasing subsidiare, trebuie sa respecte maximul acceptat de BNR pentru finantarea in valuta, care va fi, dupa publicarea normelor, de trei ori fondurile proprii ale bancilor. In aceasta situatie, se creeaza conditii de concurenta neloiala pentru societatile de leasing bancare fata de cele captive (de pe langa marii producatori de autovehicule sau utilaje) si cele independente. Pentru ca nu au cu cine consolida si cui raporta (ca in cazul bancilor), aceste societati nu au impusa o anumita limitare a finantarii in valuta.

Tocmai de aceea, o reglementare a acestei piete este vazuta cu ochi buni de catre asociatiile de leasing. Bineinteles, conteaza si cum se va realiza aceasta reglementare si cine va fi autoritatea careia i se vor supune societatile de leasing, BNR sau un organism independent. Trebuie precizat ca Banca Mondiala caracterizeaza operatiunile de leasing ca fiind operatiuni financiare nonbancare. Dupa parerea lui Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), �o reglementare se impune, deoarece piata se indreapta deja spre maturitate, iar legea va reglementa practic calitatea viitoarelor contracte de leasing�.

Toate noile reglementari ar putea fi incluse in noua lege a leasingului (care se chinuie sa apara de aproximativ doi ani), cu atat mai mult cu cat majoritatea reglementarilor ar trebui oricum aplicate de companii, datorita intrarii in vigoare, din 2006, a prevederilor privind managementul riscului din Acordul Basel II. Potrivit acestuia, trebuie sa existe un raport minimum acceptat intre capitalurile proprii ale fiecarei companii si dimensiunea portofoliului de contracte, precum si stabilirea unui nivel maximum acceptat de expunere a companiei pe un singur debitor.

In aceste conditii, solutiile sunt clare: societatile de leasing vor trebui sa-si majoreze capitalul social sau profiturile pe care le vor realiza in viitor sa fie repartizate la fondurile proprii ale societatii, si nu in dividente.

Pana la aparitia noilor reglementari si a intarii in vigoare a prevederilor acordului de la Basel II, societatile de leasing se reorienteaza din mers, dinspre piata de valuta spre cea de lei. Inca de la inceputul anului trecut s-a promovat, timid, leasingul in lei, iar dupa parerea lui Constantinescu, dobanzile la lei la sfarsitul lui 2005 ar putea fi de 12%-13%, fata de 9%-12% la euro.

Restrictionarea finantarilor in valuta va avea insa cel putin doua efecte: o scadere a volumului de vanzari si chiar o crestere a costurilor la finantarea in valuta. In concluzie, societatile de leasing vad acest fenomen (n.r. � restrictionarea finantarilor in valuta) ca pe o deblocare a finantarii in lei. Excedentul de lei de pe piata va obliga, practic, companiile, mai ales pe cele care au venituri in lei, sa se imprumute in moneda nationala. In plus, tendinta de scadere a dobanzilor la lei ar putea mari atractivitatea acestui tip de imprumut.

Cat costa o Dacie (leasing In lei)

Pretul de achizitie: 22,256 RON (222.566.400 lei)
Avans: 20% - 4,451 RON (44.510.300 lei)
Taxa management: 1,9% - 423 RON (4.230.000 lei)
Suma finantata: 17,805 RON (178.053.100 lei)
Dobanda: 15%
Perioada de leasing: 48 de luni
Rata lunara: 496 RON (4.960.000 lei)


Efectele reglementarii leasingului

� Scaderea volumului de finantari in valuta
� O eventuala scumpire a finantarilor in euro si o ieftinire in asteptare a finantarilor in moneda nationala
� Dobanzi de 12% la leasingul in lei pana la sfarsitul lui 2005
� Societatile de leasing vor trebui fie sa-si creasca capitalul social, fie sa-si repartizeze profiturile la fondurile proprii
� Adecvarea capitalurilor la leasing trebuie sa fie realizata in functie de tipul activelor finantate, deoarece riscurile la finantari auto, la utilitare sau imobiliare sunt diferite.

Noi si UE

Cornel Coca Constantinescu, presedintele ASLR, ne spune cum sunt reglementate operatiunile de leasing in tarile Uniunii Europene:

Capital: In UE exista o lege speciala pentru aceste operatiuni?

Cornel Coca Constantinescu: In majoritatea tarilor membre Leaseurope, nu exista o legislatie specifica pentru leasing. Doar zece tari (incluzand Maroc si Cipru) din 29 au o lege specifica leasingului. In restul tarilor, operatiunile de leasing sunt subiectul reglementarilor generale din dreptul civil si/sau comercial.

Capital: Carei autoritati ii sunt subordonate societatile de leasing?

Cornel Coca Constantinescu: In privinta societatilor de leasing, in tarile membre Leaseurope, prevederile legale difera de la tara la tara. Astfel, societatile de leasing din sase tari membre sunt sub supervizarea Bancii Centrale (Franta, Grecia, Portugalia, Ungaria, Spania, Italia) si doua tari membre sunt sub supervizarea Autoritatii Supreme Financiare (Luxemburg si Suedia). Dar societatile de leasing subsidiare ale unor banci intra direct sub supervizarea Bancii Centrale in doua tari membre Leaseurope (Belgia si Germania).

Capital: Cine aproba infiintarea unei societati de leasing?

Cornel Coca Constantinescu: Pentru infiintarea unor societati de leasing, se cer in prealabil aprobari speciale: Belgia (Ministerul Afacerilor Economice), Grecia (Ministerul Comertului si Autoritatile Locale Fiscale), Luxemburg (Ministerul pentru Clasa Mijlocie), Norvegia (concesie a guvernului), Turcia (Subsecretariatul Trezoreriei).

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

---

Te-ar putea interesa și: