Chiar daca persoanele juridice sunt in continuare principalii clienti ai firmelor de leasing (aproape 65% din total clienti), in acest an din ce in ce mai multe persoane fizice au ales leasingul ca forma de finantare, astfel incat, in primul semestru, ponderea acestora a ajuns la 10%. Mai mult decat atat, reprezentantii companiilor de leasing sunt convinsi ca numarul lor va creste in urma reglementarilor BNR, care au limitat creditarea in valuta. E drept ca leasingul poate fi un adversar puternic al creditelor, in ceea ce priveste persoanele fizice, insa trebuie precizat ca aceasta competitie va avea loc doar la nivelul finantarilor destinate achizitionarii de autoturisme care, in cazul leasingului, aduce doua treimi din venituri. In ceea ce priveste finantarile imobiliare, acestea nu vor intra in competitia dintre banci si societatile de leasing din simplul motiv ca in prezent leasingul imobiliar ocupa o cota de numai 1,5-2% din piata, contractele fiind incheiate in majoritate de persoanele juridice.

Atuul leasingului

Principalul atu al creditului il reprezenta dorinta clientilor de a avea in proprietate bunul cumparat, in comparatie cu leasingul, unde produsul este doar „inchiriat“ si poate trece in proprietate numai dupa efectuarea platii integrale. Decizia BNR a modificat insa balanta. Noile norme au limitat creditarea in valuta, astfel incat contractarea unui credit este daca nu imposibila, extrem de scumpa. „In momentul de fata, leasingul este o alternativa foarte buna pentru persoanele fizice, datorita noilor conditii de creditare impuse de BNR. Previziunile noastre privind o crestere de 20-30% se bazeaza si pe aceste noi reglementari. Pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca si noi suntem foarte legati de intentiile BNR, care vrea sa reglementeze si aceasta piata a leasingului“, sustine Razvan Diaconescu, administrator VB Leasing.

Bataia pestelui

La nivelul luptei pentru cota de piata, batalia este castigata momentan de Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), care detine o cota de piata de peste 57%, urmata de Asociatia de Leasing Bancar (ALB - formata din companii subsidiare ale unor banci). Numarul membrilor ASLR, la sfarsitul semestrului I din 2005, era de 36, dintr-un total de 200 de societati care activeaza pe piata. De cealalta parte, ALB este formata din companii precum Alpha Leasing, BRD Sogelease, Finans Leasing, HVB Leasing, Piraeus Leasing, Raiffeisen Leasing, UniCredit Leasing, Volksbank Leasing, dar si Motoractive Leasing, prima firma din afara sistemului bancar. Interesant este faptul ca BCR Leasing, unul dintre cei mai mari jucatori, a ramas in ASLR.
De asemenea, de remarcat este si faptul ca ALB, desi are in componenta de aproape patru ori mai putini membri decat ASLR, a reusit sa ocupe peste 30% din piata de leasing din Romania. De altfel, specialistii cred ca, pe termen scurt si mediu, viitorul va apartine subsidiarelor bancilor. Pe de-o parte, acestea obtin finantari din surse externe, iar pe de alta parte, un mare avantaj il reprezinta oferta in sine, care este structurata in pachet, cu asigurare, credite, dobanzi etc. In ceea ce priveste viitorul societatilor mici, independente, acestea vor avea o sansa numai daca se vor specializa pe nise cum ar fi industria usoara sau industria lemnului. In acelasi timp, exista surse care prevad ca in scurt timp vor aparea mari jucatori, in special pe leasingul operational, care in Romania ocupa doar 10% din piata.

Banca Centrala pregateste o lege pentru societatile de creditare nebancare

Amploarea pe care a luat-o fenomenul creditului de consum obliga Banca Nationala a Romaniei sa incerce temperarea acestei piete. Profitand de ambiguitatea legislativa, au aparut peste noapte o multime de societati de creditare nebancare, care au produs guvernatorului BNR ingrijorari in ceea ce priveste expansiunea consumului, stimulat atat de creditele de la „magazin“, cat si de cumpararile in leasing.

Desi noile norme vor restrictiona activitatea de creditare, in special pentru domeniul auto si pentru marile magazine de electrocasnice, specialistii de pe aceasta piata spun ca reglementarile vor fi totusi benefice pentru bunul mers al afacerilor, pe termen lung.

Referitor la aceasta initiativa, directorul Directiei Stabilitate Financiara din BNR, Ion Dragulin, a precizat ca „regulile propuse in noul proiect de lege privind societatile financiare nebancare vor fi apropiate de modelul utilizat la banci, dar la un nivel mult mai flexibil. În actuala forma, proiectul stabileste doua paliere de reglementare, o serie de indicatori fiind obligatorii numai daca societatea are o activitate peste un anumit prag“. In plus, oficialul BNR a mai spus ca „legea va urmari introducerea unor reguli uniforme pentru toate societatile care deruleaza activitati financiare, atat pentru companiile de leasing, cat si pentru societatile de creditare“.

Nu toata lumea e multumita

Introducerea unor norme severe se va dovedi fatala pentru societatile de creditare nebancare mici. „Va fi interesant de vazut exact ce vor contine noile reglementari. Putem sa salutam initiativa bancii centrale atat timp cat noile reglementari nu ne vor ingradi activitatea si ne vor lasa sa ne facem treaba“, sustine directorul societatii de creditare nebancara Covcredit. Acesta reclama insa faptul ca „niciodata BNR nu a spus clar ce vrea, de fapt. Niciodata astfel de masuri nu au fost luate intamplator, ci s-a urmarit un interes politic, economic sau de grup. Cum a fost si in cazul cooperativelor de credit, care, practic, au fost desfiintate“, a adaugat oficialul Covcredit.

„Este problema mea ce fac cu banii mei, mai ales ca nu am voie sa atrag depozite, sa ma imprumut zilnic la dobanda de scont etc. Ofer credite si pot sa spun ca am o mare grija sa nu pierd acesti bani, pentru ca sunt ai mei. Eu pun la dispozitie banii proprii, pe care ii distribui intr-un sistem, si e problema mea daca vreau sa-i arunc in Dunare sau sa protejez aceste finante“, a precizat si Andrei Banaga, directorul Covcredit.

Doar cei mari vor rezista

Seful Directiei de Stabilitate din cadrul BNR, Ion Dragulin, sustine ca omogenitatea pietei permite utilizarea unui set unitar de indicatori, fara diferentierea societatilor cu activitate financiara. „Astfel, companiile care depasesc o anumita cifra de afaceri ar putea avea obligatia sa îndeplineasca unele cerinte de capital, peste cele existente, sau mai mari decât eventualele praguri minime decise de legiuitor“, a mai spus Dragulin. In viziunea BNR, companiile care opereaza în domeniul financiar ar trebui sa aiba înscris în statut un singur obiect de activitate.

De asemenea, banca centrala va propune ca toate institutiile financiare sa trimita notificari privind obiectul de activitate, existând si varianta unor cerinte privind calitatea managementului si a actionarilor. „Este o masura pe care Banca Nationala trebuia sa o ia mai devreme, si nu abia acum. Toate institutiile implicate in activitati de finantare trebuie sa se supuna unor norme asemanatoare. A nu se intelege ca, prin aceasta, BNR ar face jocul bancilor comerciale, ci este corect ca toti cei implicati sa se supuna acelorasi reguli. Banca Nationala nu a gandit aceasta masura doar pentru o anumita parte a societatilor implicate in finantare, ci la nivel macro, adica la pastrarea in niste limite normale a nivelului creditelor de consum sau a activitatilor de leasing“, este de parere Bogdan Baltazar, presedintele societatii de consultanta financiara „Baltazar, Bloom & Parvulescu“.

Un nou organism de supraveghere

Pentru a reduce la minimum posibilitatile de frauda din acest domeniu, autoritatile pregatesc infiintarea unui organism de supraveghere a tuturor companiilor de creditare nebancare, aflat in subordinea guvernului, precum si reglementarea unor aspecte legale ignorate pana acum. De asemenea, actul normativ va impune societatilor financiare sa transmita raportari statistice. O alta dispozitie are în vedere instituirea unor norme interne pentru fiecare societate cu activitate de creditare. În aceeasi zona vor fi introduse norme contabile specifice si va fi solicitat audit extern.

Specialistii sustin ca noile masuri nu vor face decat sa oblige la o maturizare a pietei societatilor de credit nebancare. „Credem ca aceasta piata se va maturiza in urmatorii trei-cinci ani, iar maturizarea depinde de mai multi factori, care se subsumeaza maturizarii pietei in general. Maturizarea pietei creditului de consum, in particular, se va realiza pe masura ce salariile angajatilor vor creste, se vor stabiliza si pe masura ce mentalitatea privind creditele se va modifica. In prezent, in medie, angajatii din Romania au ramas la un nivel foarte mic de creditare“, a concluzionat Dan Ostahie, presedinte Altex.