5 Ianuarie 2010
Unde investim si cum economisim in 2010?
Care vor fi cele mai bune optiuni pentru investitii personale in 2010? Wall-Street a analizat mai multe domenii cheie care pot aduce castiguri atractive: imobiliarele, bursa, fondurile mutuale, forexul, depozitele, produsele unit-linked si obiectele de arta.
Proiecte comerciale care aduc venituri stabile
„Sunt investitori institutionali care cauta proiecte noi, de calitate si cu locatie buna, dar vor sa gaseasca preturi ajustate cu realitatea pietei, ceea ce inseamna mai mici cu cel putin 30% fata de preturile din 2008. In ceea ce priveste randamentul investitiei, sunt investitori care ar fi dispusi sa cumpere la un yield 8,5% produse foarte bune, insa proprietarii acestor proiecte nu sunt dispusi sa vanda la un yield de 8,5%”, explica Ustinescu.
Cele mai bune investitii vor ramane si in 2010, ca si in 2009, proiectele finalizate, care aduc venituri sigure si au chiriasi puternici, cu garantii. Astfel de proiecte pot fi centre comerciale din orasele secundare sau cladiri de birouri din Bucuresti, importante fiind gradul de inchiriere, durata contractelor si, mai ales, calitatea chiriasilor.
Astfel, daca in anii trecuti, o cladire de birouri in zona Piata Victoriei putea fi cea mai buna investitie, specialistul DTZ Echinox afirma ca, in 2010, un astfel de proiect, fara un grad inalt de inchiriere sau fara chiriasi puternici, se poate dovedi o investitie esuata. Rationamentul este valabil si pentru centrele comerciale care nu au suficienti chiriasi sau al caror concept lasa de dorit.
„Sunt centre comerciale pe care nu le-ar cumpara nimeni nici macar pentru un euro, pentru ca nu au fost gandite corect, au acces dificil sau o multime de spatii goale. Din acest punct de vedere, cred ca orice proprietar trebuie sa se implice mai mult in relatia cu chiriasii sai si asta nu sta doar in reducerea chiriilor”, a adaugat Cristian Ustinescu.
Un segment care ar putea atrage atentia investitorilor, chiar daca mai putin decat in ultimii ani, este reprezentat de pachetele de apartamente. Investitorii interesati de domeniul rezidential cauta insa blocuri cu structuri neterminate, pe care le-ar putea prelua in intregime la nivelul pretului de constructie, respectiv 300-400 euro/mp.
„Pana acum, astfel de oportunitati nu s-au gasit pe piata rezidentiala locala, dar cred ca in 2010 vom asista si la acest tip de tranzactii”, a incheiat consultantul DTZ Echinox.
La realizarea acestui articol au contribuit Sorina Negrila, Diana Cioltei, Raluca Stefan, Ana Sabiescu, Paula Alexandrescu si Lucia Maxim.
In ce proprietati poate investi o familie cu venituri medii
“In acest context, o familie cu ceva bani pusi deoparte, ar trebuie sa fie prudenta si sa urmeze o strategie conservatoare. Pentru orice eventualitate, 30-35% din veniturile de care dispune ar trebui sa ramana intr-un depozit bancar, tinandu-se cont atat de rata dobanzii, cat si sub ce termeni poate fi intrerupt contractul si perioada pe care se intinde rata”, a declarat, pentru Wall-Street, Ilias Papageorgiadis.
Un al doilea aspect de care trebuie sa tina cont o familie cu lichiditati este ca, intr-o perioada economica dificila, este bine sa investesti in oportunitati adevarate sau in proprietati care pot fi usor lichidate. De aceea, trebuie exclus rationamentul de a cumpara ceva doar pentru placerea personala, atat timp cat poate fi cu greu revandut unei alte persoane.
Mai mult, chiar si fara a investi, anul 2010 permite multor romani cu veniturii medii sa isi imbunatateasca nivelul de trai, precizeaza Papageorgiadis. Ei pot inchiria o proprietate la niveluri considerabil mai mici comparativ cu perioada 2008-2009, pot cumpara o noua locuinta sau se pot muta intr-o zona mai buna a orasului, profitand de oportunitati.
Solutii pentru micii si marii investitori din real estate
“O alta alternativa o reprezinta apartamentele vechi din cartierele de top ale Capitalei, unde pot fi gasite oferte surprinzatoare, daca investitorul respectiv cauta cum trebuie. Tot o posibilitate de investitie o reprezinta si terenurile din apropierea Bucurestiului, preturile fiind in prezent cu 70-90% mai mici fata de nivelul din 2008”, a declarat Ilias Papageorgiadis, de la More Real Estate Services.
Cu toate acestea, Papageorgiadis este de parere ca terenurile nu vor fi prioritatile investitorilor in acest an, intrucat nu sunt usor de revandut si, in majoritatea cazurilor, nicio banca nu va finanta achizitia unui teren. Pe deasupra, preturile terenurilor din interiorul orasului sunt inca destul de ridicate, deoarece proprietarilor le este greu de accepte ca pretul pe care il cer nu este strans legat de valoarea pe care proprietatea respectiva o are in acest moment.
Nu in ultimul rand, un investitor cu suficiente lichiditati poate cumpara un mic spatiu comercial, intr-o zona secundara a orasului, dar bine pozitionat pe piata locala.
Pentru investitorii cu posibilitati financiare mai mari, oportunitatile de investitii pot fi cladirile de birouri de clasa A, care le vor aduce venituri mult mai consistente fata de depozitele bancare.
“O foarte buna oportunitate o reprezinta investitiile in proiectele energetice si cred ca acest segment se va dezvolta masiv in 2010. Nu in ultimul rand, se poate investi in crearea unui mic portofoliu de apartamente bune, ce vor asigura venituri stabile in urmatorii ani”, a adaugat seful More Real Estate Services.
In ceea ce priveste randamentul investitilor din 2010, Ilias Papageorgiadis spune ca rezultatele vor incepe sa se simta abia din 2011, dar mai ales din 2012. Astfel, in urmatorii doi-trei ani, valoarea portofoliului unui investitor poate creste cu 25-40%, in functie de proprietatile in care a investit.
In cazul investitorilor dornici de un profit mai rapid, acesta poate fi obtinut doar in cazul in care investitorul cumpara o proprietate la un pret distressed (n.r: o vanzare in pierdere), pe care o va putea vinde mai tarziu, obtinand un profit de 15-25%.
Bursa: Toti ochii vor fi atintiti asupra SIF-urilor
Georgiana Pacesila, asset manager in cadrul Confident Invest, considera ca investitorii de la Bursa de Valori Bucuresti vor urmari in acest an actiunile din industrie si din sectorul financiar, iar din cadrul acestui segment SIF-urile vor ramane tot cei mai cautati emitenti.
Privind perceptia la risc, ce a suferit modificari semnificative din cauza crizei globale, Pacesila este de parere ca atitudinea investitorilor se va schimba in bine in acest an.
Totusi, Andrei Ciubotaru, broker la Tradeville, subliniaza faptul ca investitorii trebuie sa aiba o atitudine proactiva fata de risc si sa dea dovada de precautie.
“Riscurile trebuie evaluate corect deoarece nu suntem intr-o situatie in care companiile vor reveni la nivelele de dinainte de criza. Unele sectoare vor inregistra in continuare scaderi, in timp ce altele vor afisa deprecieri si mai puternice decat cele anteriore”, explica Ciubotaru.
In 2009, nu doar fata de actiuni strategiile investitionale s-au modificat, ci si fata de derivatele de la Sibiu.
“As putea spune ca anul trecut prin evolutia sa a determinat un comportament puternic speculativ al investitorilor. Daca in alti ani aveam parte si de alte stategii prezente pe Sibex, acum acestea s-au diminuat, speculatorii recurgand la expunerea pe un termen cat mai scurt, inclusiv la tranzactionarea intraday agresiva”, afirma Adrian Barbulescu, director adjunct de operatiuni la Prime Transaction.
In anul care s-a incheiat contractele futures cu activ suport actiunile SIF Oltenia (DESIF5) au fost cele mai tranzactionate si mai profitabile, iar Barbulescu se asteapta ca acelasi lucru sa se intample si in 2010.
“Cu toate ca Sibex are la dispozitie mai multe produse derivate pana in acest moment nu prea au devenit atractive. In conditiile in care piata spot va aduce instrumente atractive atunci pot aparea si investitorii care tranzactioneaza de regula la BVB”, sustine reprezentantul Prime Transaction.
Fonduri mutuale: 2010, un nou an al obligatiunilor
Scaderile dramatice ale pietei de actiuni din 2008 si din prima parte a anului trecut a dus la o crestere a aversiuni la risc fata de aceste produse si o miza intense pe bonduri sau produse bancare.
Specialistii consultati de Wall-Street spun aceasta tendinta va continua si in 2010, pentru ca este un segment deschis publicului larg, cu riscuri reduse.
“Aceste produse sunt potrivite si pentru investitori care are poate au chiar primul contact cu piata financiara prin intermediul fondurilor. Pe de alta parte, e de asteptat ca si fondurile diversificate si de actiuni sa aibe o dinamica mai accentuata fata de 2009, aceasta evolutie fiind dependenta de conditiile pietei si de abilitatea administratorilor si distribuitorilor de a indentifica investitorii care au capacitatea de a-si asuma riscuri mai mari in perspectiva obtinerii unor castiguri mai ridicate, in conditiile unui orizont de detinere mai lung”, explica Mihail Ion (foto), presedintele Raiffeisen Asset Management.
Din acest punct de vedere, provocarea pentru actorii pietei va fi capabilitatea de a explica in mod corespunzator avantajele acestor categorii de fonduri.
Eugen Voicu, CEO Aviva Investors Romania, crede ca in 2010 vom vedea o migrare lenta catre fonduri de obligatiuni si in mai mica masura catre fondurile diversificate si de actiuni.
“Totusi, cea mai mare parte a investitiilor noi se vor duce tot in fondurile monetare.Aici rolul cel mai important il au firmele de asset management ale bancilor, care pot sa imprime o directie sau alta prin targhetul pe care il stabilesc pentru forta de vanzari”, sustine Voicu.
El se asteapta la o crestere a apetitului la risc al investitorilor in acest segment, dar moderata, fara entuziasm si ajutata de incurajarile administratorilor pentru acest segment, ce ar putea creste interesul pe activele mai riscante.
“Eu cred ca criza pe care o traversam a marcat si gandirea si atitudinea profesionistilor din industrie si putem sa incurajam investitiile considerate mai riscante, pentru ca tendinta spre prudenta va fi oricum prezenta”, a mai spus Voicu.
Dan Popovici, director de investitii in cadrul OTP Asset Management, considera ca in 2010 fondurile monetare si de obligatiuni vor fi in continuare cele mai cautate.
“Nu cred ca in 2010 va avea loc o modificare majora a perceptiei investitorilor pentru a trece dintr-odata de la un risc scazut la unul ridicat”, considera Popovici.
Reprezentantul OTP Asset Management sustine ca daca dobanzile depozitelor si a instrumentelor cu venit fix se va reduce am putea asista la o reorientare a investitorilor catre fondurilor balansate si de actiuni, care au un potential de randament mai mare, dar si riscul este pe masura.
“Insa cat timp randamentele pe fondurilor monetare si de obligatiuni sunt de doua cifre, volumele si vanzarile cele mai ridicate vor avea loc pe aceste plasamente”, este de parere Popovici.
Recomandari de investitii
Astfel, pentru cei cu venituri mai reduse, cu aversiune la risc sau avand o varsta mai inaintata Mihail Ion recomanda fonduri monetare.
“Cei care dispun de resurse financiare mai importante si isi pot asuma riscuri mai mari, pot selecta, cel putin pentru o parte a sumelor de care dispun, diverse tipuri de fonduri cu sperante de randament mai ridicat, chiar cu pretul unei oarecare volatilitati pe termen scurt: fonduri cu capital protejat, fonduri diversificate sau de actiuni”, a mai spus seful RAM.
Personal, Mihail Ion spune ca este un investitor cu apetit moderat la risc si in functie de asta caut optimizarea castigurilor.
“Esentiala mi se pare insa o disciplina personala in privinta investitiilor, care presupune rabdare, castiguri inalte pe termen scurt se pot obtine doar conjunctural, dupa cum piata poate cunoaste si scaderi intr-un interval de timp scurt. Rabdarea este insa intotdeauna rasplatita! Urmaresc perioade de detinere lungi, evit decizii investitionale emotionale, care sa insemne vanzare dupa ce piata a scazut, sau decizii de cumparare dupa ce cotatiile au crescut destul de mult si toti investitorii sunt deja in piata”, a mai explicat oficialul Raiffeisen AM.
Pe de alta parte, Eugen Voicu (foto) spune ca nu are o receta de succes, dar ca isi asuma riscul.
“Cu timpul am devenit mai inclinat spre echilibru, insa sunt moment in care acesta inclina foarte tare spre asumarea unui risc anume si cred ca doar asa poti face diferenta.Important este sa cunosti cat mai multe detalii din zona de risc la care te expui si sa alegi bine clasa de active care consideri ca are potential. De exemplu, eu cred ca in 2010 vor fi multe oportunitati in sectorul imobiliar”, a declarat CEO-ul Aviva.
Anul trecut, societatea de administrare Aviva Investors a lansat Oportunitati imobiliare, un fond deschis de investitii in real estate, cu o capitalizare initiala de 7,5 milioane de euro.
Eugen Voicu crede ca in urmatorii doi ani vor fi multe oportunitati in acest sector si va creste foarte mult puterea de negociere a celor care dispun de lichiditati .
In opinia sa, un fond care intra in acest moment cu plasamente in sectorul imobiliar poate avea randamente foarte bune pe termen mediu.
“Este posibil ca relansarea economica sa fie mai grea si astfel si piata imobiliara sa-si revina intr-o perioada mai lunga, dar sunt convins ca pe un orizont de timp de aproximativ cinci ani asteptarile investitorilor vor fi satisfacute”, a explicat Voicu.
Mai mult, el sustine ca riscurile sunt mai reduse fata de perceptia celor care tocmai au pierdut bani in sectorul imobiliar. “Si faptul ca unii finantatori au acum o rezerva fata de acest sector cred ca nu face decat sa creasca oportunitatea de investitie”, a conchis seful Aviva Investors Romania.
Forex: Crestere a sectorului in 2010
Insa, tendinta de crestere a continuat vizibil, au observat specialistii consultati de Wall-Street.
In ciuda turbulentelor din zona financiara, interesul pentru pietele forex in Romania a crescut substantial in acest an, a observat Mihai Nichisoiu (foto), analist piete internationale la Tradeville. El se asteapta la o crestere a acestei piete si in 2010.
“Din feedback-ul primit de la clienti, dar si din perspectiva unor parametri de volatilitate care si pe parcursul acestui an au afisat valori remarcabile in plan istoric, cred ca apetitul romanilor pentru pietele forex va continua sa creasca”, a mai spus Nichisoiu.
Astfel, anul 2009 s-a caracterizat prin continuarea tendintei de crestere a acestui sector, inceputa timid in 2005 si ceva mai accentuat in 2007, a remarcat Iulian Rizea, branch manager la Deltastock AD, sucursala Bucuresti.
El se asteapta la continuarea tendintei generale de crestere extensiva a acestui sector. “Cred ca in anul urmator rata de crestere va fi superioara mediei ratelor de crestere din ultimii 3 - 5 ani”, a mai spus Rizea, pentru Wall-Street.
Specialistii se feresc sa faca recomandari directe de plasare a banilor pe aceasta piata.
Mihai Nichisoiu recomanda o analiza atenta a oportunitatilor oferite de catre aceste piete, in directa legatura cu caracteristicile specifice tranzactionarii pe pietele forex si riscurile asumate.
“Un trader pe pietele forex trebuie sa tina cont de o serie de caracteristici specifice tranzactionarii, ca de exemplu faptul ca pozitiile sunt luate in marja, asa incat miscarile pietei au un efect amplificat asupra profiturilor dar si pierderilor rezultate”, a mai spus analistul Tradeville.
In acelasi timp, Rizea crede ca decizia de a plasa banii in piata Forex se face la nivel individual in urma unei analize a situatiei finantelor personale. El considera ca orice investitor ar trebui sa aiba in vedere o diversificare a claselor de active in care plaseaza capitalul total.
”In functie de nivelul de toleranta la risc a fiecarei persoane aceasta poate decide procentul din capitalul total alocat acestei piete. In opinia mea cred ca pe langa piata Forex este interesanta si tranzactionarea CFD-urilor avand ca suport diferite clase de active. Conditiile de trading sunt asemanatoare celor de pe piata Forex: marja 1% din valoarea de tranzactionare , fara comision – singurul cost este doar spread-ul, orar de tranzactionare extins”, a mai spus Rizea.
In ce priveste randamentele, cifrele sunt greu de masurat sau de anticipat.
Insa, de exemplu, in 2009 perechea valutara EUR/USD a crescut cu 3,22% iar GBP/USD cu 11%
Un aspect care trebuie avut in vedere este acela ca, de regula, cei care tranzactioneaza forex sunt inclinati sa realizeze speculatii, cu alte cuvinte tranzactii in care incearca sa profite de miscarile pe termen scurt.
“De asemenea, precizez ca investitorii au posibilitatea tranzactionarii in marja, care poate amplifica in mod semnificativ atat castigurile cat si pierderile. Acelasi macanism se aplica si in cazul CFD-urilor avand activ suport indici bursieri, marfuri, metale”, sustine reprezentantul Deltastock.
El se fereste sa emita o opinie cu privire la randamentele posibile in viitor, de catre traderii in forex sau CFD-uri, pentru ca totul depinde de abilitatea fiecaruia de a isi contrui un sistem de tranzactionare profitabil.
Cum economisim: In lei sau euro?
“Consider ca leul ar trebui sa fie moneda de preferinta pentru economisire pentru populatie in 2010 deoarece exista conditiile necesare pentru ca presiunile de depreciere a leului sa scada”, a explicat, pentru Wall-Street, Radu Craciun (foto), director de investitii la Eureko Pensii.
Formarea unui guvern creste probabilitatea ca acordul Romaniei cu Fondul Monetar International sa fie continuat, sustine Radu Craciun, adaugand ca acesta este unul dintre factorii care conduce la intarirea leului. In al doilea rand, corectia deficitului de cont curent va contribui, tot in sens pozitiv, la evolutia leului din urmatoarea perioada.
Pe de alta parte, “dobanzile la depozitele in lei platite de banci vor scadea, asa cum speram ca vor scadea si cele la credite”, sustine directorul de investitii al Eureko Pensii.
Cea mai mare dobanda la depozitele in lei la termen de 12 luni este, in prezent, de 10,5%, in conditiile in care rata dobanzii de politica monetara stabilita de BNR este de 8%, iar rata anuala a inflatiei se plasa la 4,65% in noiembrie 2009.
“Rata inflatiei ar trebui, in mod normal, sa scada, dar exista unele presiuni inflationiste ce nu vin numai din partea accizelor. Este esential in aceasta perioada ca producatorii sa se uite la cresterea de productivitate si sa pastreze preturi competitive pentru a stimula cererea”, a declarat Radu Craciun.
Vom mai putea specula pe cursul de schimb in 2010?
Spre exemplu, un investitor care a cumparat 10.000 de euro la inceputul anului 2009 la un curs de 4,03 lei/euro a platit 40.300 de lei. Daca ar fi ales sa schimbe suma detinuta in euro inapoi in lei la finalul anului 2009, la un curs de 4,23 lei/euro, ar fi incasat 42.300 de lei. Castigul investitorului din schimbul valutar s-ar plasa in acest caz la 2.000 de lei.
In plus, in 2009, dobanda medie la depozitele in euro a fost de aproximativ 5% pe an, ceea ce inseamna ca investitorul ar mai fi obtinut inca 500 de euro, adica 2.115 lei din dobanda la depozitul in euro. In total, castigul investitorului ar fi fost de 4.115 lei.
In prezent, cea mai mare dobanda la depozitele in euro cu scadenta la 1 an este de 4,5%, iar tendinta este de scadere, fapt ce va diminua castigurile din dobanzi obtinute de persoanele ce au economii in valuta.
Potentialii “speculatori” pe curs trebuie sa fie extrem de atenti in 2010 si la evolutia ratei de schimb deoarece prognozele economistilor arata ca la finalul acestui an cursul de schimb se va plasa la un nivel apropiat de cel din ianuarie. ING Bank Romania estimeaza ca un euro va ajunge sa fie cotat cu 4,4 lei la finalul primului semestru din 2010, dupa care va ajunge la 4,35 lei la sfarsitul trimestrului al treilea, iar la final de an va valora 4,2 lei.
Produsele unit-linked: O solutie in 2010?
Ce are diferit un produs unit-linekd este ca odata ce ti-ai asumat riscul, poti sa alegi cum sunt investiti banii (in mod uzual, profilul de risc al fiecarui client, in functie de care acesta alege structura programului investitional, este facut de consultantul companiei de asigurari n.r.).
Atunci, in functie de apetitul la risc al fiecarui client, exista o plaja foarte larga de optiuni in ceea ce priveste programul de investitii, care trebuie ales in functie de orizontul de timp in care acesta s-a gandit sa economiseasca.
“Produsul trebuie inteles, apoi ales in functie de necesitatile clientului. Daca investesti pe termen mai scurt mergi spre un fond cu volatilitate mai mica (investitiile sunt desigur facute in instrumente cu venit fix), daca investesti pe termen mai lung investesti in actiuni, volatilitate mai mare insemana pe termen lung profit mai mare”, spune Cornelia Coman (foto), CEO ING Asigurari de Viata si presedinte al consiliului de administratie al ING Pensii.
"Nu credem in retete. Solutiile sunt propuse in functie de profilul si de nevoile fiecarui client in parte », adauga la randul sau Ovidiu Racoveanu, directorul diviziei asigurari de viata din cadrul Generali Asigurari. El mai spune ca, romanii investesc preponderent in lei, in special datorita interventiei Bancii Centrale, care ofera oportunitati de investitie in moneda locala.
“Pe de alta parte, economisirea in euro este, de asemenea, o alternativa demna de luat in considerare, in contextul relansarii unor economii europene”, explica Racoveanu. Generali ofera produse atat pentru programele investitionale in lei, cat si pentru euro.
Astfel, sunt asteptate cresteri in ceea ce priveste cresterea ponderii acestui segment de polite in cadrul portofoliilor companiilor de profil. “Pentru 2010, estimam cresterea segmenului asigurarilor de viata unit-linked (cu componenta investitionala), in contextul stabilizarii unor indicatori economici si al cresterilor asteptate pe bursa”, explica Racoveanu.
Mai mult, oficialul Generali crede ca popularitatea acestor produse va creste in urmatorii ani treptat si constant. “Produsele unit-linked ofera posibilitatea unei flexibilitati a investitiei, respectiv optiunea de a trece de pe un fond de risc superior pe unul redus. Tinand cont de aceste avantaje, credem ca vor fi din ce in ce mai populare in urmatorii ani”, a mai spus Racoveanu.
In contextul scaderilor dramatice din 2008, cand pietele financiare se confruntau cu cele mai puternice turbulente in contextul celei mai grave crize din ultimii 70 de ani si fondurile in care programele unit-linked alocau activele cunosteau scaderi semnificative determinand multi dintre clientii companiilor de asigurari sa renunte la contracte, fenomen care a continuat si in 2009. Totusi, Racoveanu explica faptul ca fondurile vor recupera rapid din pierderea de anul trecut (2008 n.r.). “De exemplu, cresterea fondului Activ al companiei Generali a fost de 57% in 2009 », spune Racoveanu.
“Lectia romanilor a fost sa inteleaga volatilitatea. Ne obisnuisem, inainte de criza, sa avem doar cresteri si corectii usoare. Trebuie sa intelegem ca exista si corectii majore, ca in 2008 pentru ca in 2009 au fost cresteri. Daca astazi valoarea unitatii este mica, dar peste 3 zile, o luna sau doua isi revine si nu trebuie sa ne mai panicam, ci sa privim investitia pe termen lung asa cum este gandit acest gen de produs ”, argumenteaza CEO-ul ING Asigurari.
Potrivit structurii de investitii si randamentele de la inceputul anului pana la 30 octombrie 2009 toate programele de investitii unit-linked , in lei, ale ING Asigurari de Viata au inregistrat cresteri semnificative.
“La nivel de piata este greu de spus ce se va intampla cu randamentele in 2010, putem face doar estimari, speram o revenire a economiei romanesti si speram sa avem totodata sustinere si din partea pietei de capital ca in 2009. Vom avea totusi corectii pe termen scurt, trebuie sa recunoastem ca la nivelul pietei monetare si credem ca se va reflecta si la nivelul randamentelor titlurilor de stat va fi o usoara scadere comparativ cu anul 2009. In 2009 au fost dobanzi foarte mari, care deja au inceput sa scada acum la final de an”, a mai declarat Coman.
Ea a adaugat ca randamentele au fluctuat, in 2009, de la un fond la altul asa cum este normal in functie de instrumentele in care s-a investit. Astfel, randamentele lor de la inceputul anului fiind de +8,9% pentru programul Bond, de +20,3% pentru Mixt25, +33,6% pentru Mixt 50, de +38,8% pentru Mixt 75% si +47,5% pentru Equity.
Structura programului Bond consta in titluri de stat 47,4%, Oobligatiuni corporative 33,9%, obligatiuni municipale 0,7% si depozite bancare 18,1%. Programul mixt 25 are o componenta de 10,8% alocari in titluri de stat, obligatiuni corporative 9,7%, titluri de participare IRBF (IRBF = International Romanian Bond Fund) 51,8% si titluri de participare IREF (IREF = International Romanian Equity Fund) 27,8%.
Prin MIXT50 s-au investit in titluri de participare IRBF 48,7% dia ctive in depozite bancare 0,8% si 50,6% in titluri de participare IREF.
Programul MIXT75 a vut o componenta de titluri de participare IRBF de 23,7%, depozite bancare 1,3% si titluri de participare IREF 75,0%. Nu in ultimul rand, programul EQUITY,care a avut cel mai bun randament in perioada mentionata are o componenta dcar econsta in alocari in depozite bancare de 0,8% si titluri de participare IREF in proportie de 99,2%.
Investitii in arta: Randamente
Reprezentantii casei de licitatii Artmark au declarat pentru Wall-Street ca randamentul anual mediu al pietei romanesti de arta in ultimii 15 ani a fost de 27,04%, mai mare decat randamentul anual mediu al investitiei in aur, terenuri ori valori mobiliare romanesti. In primele noua luni din 2009, randamentul mediu a fost de 39,92% (fata de aceeasi perioada a anului anterior), ceea ce reprezinta o crestere anuala a randamentului, in perioada de criza financiara, cu 6,8%.
„Nu am nici un motiv sa cred ca, in 2010, randamentul va cobori sub cel mediu anual al perioadei anterioare, situat putin sub 30%, dar nici ca va urca mai mult decat a facut-o deja, circa 7 procente. Probabil ca 35% este ceea ce va rezulta din calculele finale ale anului 2009”, adauga Dan Tudor, coordonatorul proiectului tudor-art.com.
In acest context, reprezentantii casei de licitatii Artmark, au observat ca, investitorii care s-au orientat catre piata de arta la sfarsitul lui 2008, au devenit preocupati sa cunoasca mai bine obiectul investitiei, pe parcursul anului 2009, rafinandu-si continuu alegerile. Cererea de lucrari de arta a devenit, astfel, una mai exigenta, axata pe pictura „de patrimoniu” – opere realizate de artisti romani consacrati, ale caror creatii sunt incluse in colectiile muzeelor din tara si strainatate – dar si pe lucrari de arta contemporana.
„Piata de arta este cea care a avut cel mai putin de suferit de pe urma crizei: in piata internationala, s-a inregistrat, la sfarsitul lui 2008, o scadere de numai 4,5%, asadar de aproximativ zece ori mai mica decat scaderea pietei celorlalte investitii traditionale. Si la noi, cheltuielile pe obiecte de lux, asa-numitele „investments of passion”, intre care se numara si arta, au crescut pe masura ce investitorii au cautat sa-si tezaurizeze averile pe termen lung”, declara reprezentantii Artmark.
In plus, criza economica a avut efectul de a creste chiar procentul de capital alocat artei, intre celelalte segmente ale bunurilor de lux precum bijuterii, pietre pretioase si ceasuri, automobile de lux sau yachturi, unele dintre acestea devalorizandu-se sub presiunea situatiei financiare mondiale.
„Criza nu a influentat cifra de afaceri realizata in salile de licitatie de arta din Romania in anul 2009 prin vanzarea a 1.513 opere de arta. Aceasta s-a ridicat la valoarea de 3.824.915 euro, un rezultat aproape identic cu cel obtinut in 2008 prin vanzarea a 1.503 lucrari”, declara Dan Tudor.
Totusi, in vreme ce numarul investitorilor in arta a crescut semnificativ, preturile lucrarilor de arta au scazut simtitor, acestea fiind adjudecate, in general, in jurul valorii minime a intervalului estimativ.
„De mai multe ori, s-a intamplat ca lucrari de mare valoare artistica sa fie achizitionate la pretul de pornire, adica la aproximativ 75% din valoarea minima a intervalului estimat de experti. Aceasta a permis multor colectionari sa isi imbogateasca colectiile cu piese remarcabile, cumparate la preturi mici”, adauga reprezentantii Artmark.
Acest trend este evidentiat si de Dan Tudor, care remarca faptul ca perioada de criza economica a introdus in cataloagele caselor de licitatie lucrari cotate la nivelul unor buzunare mai goale din dorinta de a mentine numeric publicul activ in sali. Astfel, casele de licitatie si-au deschis portile pentru artistii contemporani si pentru cei foarte tineri, aspect de neconceput pana nu demult.
Cele mai scumpe opere de arta
De asemenea, Dan Tudor este de parere ca investitiile in arta vor aduce cu siguranta beneficii si in 2010, cand investitorii, in cautarea unor plasamente sigure, vor gasi pe aceasta piata o oportunitate deloc exotica pentru a-si pune la adapost banii si pentru a marca profit.
Luand in considerare investitorii romani in cautare de noi variante de plasare a capitalului, Artmark va lansa foarte curand instrumente specifice pietei de arta, menite sa ajute in explorarea valorii de piata a operelor de arta – Indexul Artmark. Bursa pietei romanesti de arta.
Catalog de randamente anuale (1995-2009) ale celor mai tranzactionati artsti romani. Indexul Artmark este traducerea, pe limba investitorului mai putin expus fenomenului artistic, a valorii de piata a unei lucrari de arta.
De asemenea, Indexul este un catalog al cotatiilor istorice si actuale ale artistilor tranzactionati in piata de arta, precum si un catalog al randamentelor anuale ale artistilor romani. Materialul monitorizeza si proceseaza toate vanzarile publice (prin licitatie de arta) din Romania, in ultimii 15 ani, aproximativ 1.000 de artisti romani din toate perioadele, calculand cotatii si randamente anuale medii, grafice de evolutie a valorii de piata a artstilor si alti indicatori de interes pentru investitori.
In plus, Artmark va publica periodic un set de Indici ai pietei de arta, specializati pentru trei tipuri de investitii (caracterizate de lichiditate, rentabilitate si durabilitate), adica orientati catre trei feluri de investitori. Acestia vor actualiza constant graficele randamentelor artistilor analizati in Indexul Artmark, constituind un asistent de nadejde in cazul deciziilor de achizitie de obiecte de arta.
Top 10 al celor mai scumpe opere de arta vandute de Artmark in 2009:
Camil Ressu, „Aise”, 160.000 de euro
Marcel Iancu, „Port”, 130.000 de euro
Armand Guillaumin, „Paysage au Midi”, 60.000 de euro
Arthur Segal, „Natura statica cu maci si zambile”, 32.500 de euro
Nicolae Tonitza, „Nud cu spatele”, 28.000 euro
Marcel Iancu, „Port”, 26.000 de euro
Nicolae Grigorescu, „Pahar cu flori”, 25.000 de euro
Stefan Luchian, „Car cu boi”, 24.000 de euro
Atelier Delacroix, „Barca lui Dante”, 22.500 de euro
Gheorghe Petrascu, „Case”, 22.000 de euro
Lucian Grigorescu, „Flori”, 21.000 de euro
Pensiile private facultative sau investitii in viitor
Ceea ce recomanda aceste produse sunt chiar performantele invetitionale obtinute de acestea in 2009, un an greu pentru domeniul financiar in contextul crizei mondiale. Astfel, anul trecut fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au obtinut un randament mediu de 15,9%, fata de 2,7% in 2008.
Pentru comparatie, in cursul anului 2009 titlurile de stat au produs pentru investitori randamente de 10%-11%, dobanzile medii la depozitele bancare au fost intre 12%-13%, iar inflatia estimata pentru sfarsitul anului 2009 este de 4%-5%.
„Un alt avantaj deloc neglijabil al acestui produs de economisire este deductibilitatea fiscala, care majoreaza castigul total al participantilor la fondurile de pensii facultative”, adauga pentru Wall-Street Mihai Bobocea (foto), secretar general al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
Potrivit legislatiei in vigoare, contributiile la fondurile de pensii private facultative sunt deductibile fiscal (de la plata impozitului de 16%) in limita a cate 400 de euro pe an, atat pentru participantii individuali, cat si pentru angajatorii care contribuie in beneficiul salariatilor lor la un astfel de fond.
„Astfel, deducerea fiscala poate ajunge la 800 de euro pe an, ceea ce califica pensiile facultative printre cele mai atractive beneficii pe care companiile le pot oferi salariatilor lor. Chiar daca acum piata muncii functioneaza in regim de avarie, pensiile facultative au fost populare si vor fi din nou foarte populare printre angajatori, odata ce tensiunile din economie si din piata fortei de munca se vor diminua, la finele acestui an sau in 2011”, a mai comentat Bobocea.
La nivelul intregii piete de pensii facultative, aceasta insumeaza 183.819 participanti si active nete totale de 192,457 milioane de lei (date valabile la sfarsitul lunii noiembrie 2009). Potrivit statisticilor oficiale ale CSSPP, in 56% dintre cazuri, contributia la fondurile de pensii facultative este suportata de angajator, in 31% dintre cazuri de participantii individuali si in 13% din cazuri este vorba de contributie mixta angajat-angajator. Piata de pensii facultative are asadar o puterninca nuanta corporate.