Una din doua IMM-uri europene a apelat deja la o operatiune de leasing, nchiriere sau descoperire de cont pentru finantarea afacerilor. n Germania, peste 70% din firmele mici si mijlocii prefera leasingul sau nchirierea pentru achizitionarea masinilor si utilajelor. n Romnia, principala sursa de finantare a afacerii este constituita de fondurile proprii. Diferentele apar n principal din cauza insuficientei dezvoltari a sectorului de servicii financiare dedicate IMM-urilor.

Spre deosebire de Occident, unde serviciile oferite IMM-urilor cunosc o dezvoltare deosebita, avnd n vedere ca se adreseaza unuia dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, n Romnia bancile au preferat mai degraba o politica prudentiala. Se porneste de la ideea ca afacerile mici presupun riscuri mari si garantii reduse, astfel nct pachetele de credite pentru IMM-uri erau, pna n urma cu unu-doi ani, o raritate n Romnia. n ultima vreme nsa, au aparut o serie de banci care ofera astfel de servicii, printre care se remarca Banca Transilvania, Raiffeissen, CEC sau Finansbank.

Varianta occidentala

Un studiu realizat de Directia Generala pentru ntreprinderi si Industrie a Comisiei Europene pe un esantion de 3.047 de manageri arata ca aproximativ jumatate din firmele mici si mijlocii din vechile state ale UE au apelat deja la sistemul de leasing, la nchiriere si descoperire de cont pentru finantarea investitiilor. 45% din IMM-urile vestice au utilizat credite cu termene de peste trei ani, n vreme ce 31% au optat pentru credite pe termen scurt. Doar 6% din IMM-uri au accesat fondurile de capital de risc, n timp ce n Romnia ponderea surselor de finantare atrase din piata de capital este practic nesemnificativa. Dupa nemti, preferinta cea mai mare pentru leasing sau nchiriere apare la IMM-urile din Austria (65%) si din Suedia (63%).

Bancile ramn totusi sursa cel mai des folosita pentru obtinerea de finantari, n conditiile n care aproape opt din zece IMM-uri europene au apelat la credite bancare. Doar una din zece firme a optat pentru institutiile publice de sprijinire a investitiilor. n Irlanda si Austria, procentul IMM-urilor care utilizeaza bancile pentru finantari este de 91%, respectiv 92%. n Finlanda, doar jumatate din companii au contractat mprumuturi bancare. Pe sectoare de activitate, serviciile apeleaza cel mai putin la banci, n timp ce companiile care opereaza n sectorul industrial folosesc cel mai des mprumuturile bancare.

Birocratie si in Vest

Si europenii se plng de nrautatirea conditiilor de creditare. 42% considera ca n prezent este mai greu sa contractezi un mprumut, principalul motiv fiind volumul crescut de informatii pe care le cer bancile. De birocratie se plng 59% din IMM-uri. Alte aspecte negative n obtinerea unui mprumut sunt legate de procedurile de acordare prea lungi, solicitarea unor garantii complicate si ratele ridicate ale dobnzilor. 60% din manageri spun ca reducerea dobnzilor i-ar ncuraja sa recurga la credite. De remarcat nsa ca doar 14% din managerii chestionati considera ca accesul facil la finantare este esential pentru firma pe care o conduc. Cea mai mica valoare se nregistreaza n Franta (6%), n vreme ce italienii acorda cea mai mare importanta acestui aspect n dezvoltarea afacerilor.

La noi, resurse proprii

Desi nca la mare distanta de statisticile europene, schimbarile pozitive de structura ncep sa se faca simtite si n Romnia. Resursele proprii ramn principala sursa de finantare a proiectelor de investitii, dar importanta mprumuturilor bancare a crescut n 2004, potrivit unui studiu realizat de Agentia Nationala pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. Se remarca, de asemenea, utilizarea unor portofolii mai diversificate de surse de finantare, desi structura acestora este mult diferita de la un sector la altul de activitate. Cu toate ca sunt gratis, sursele din asistenta financiara neram-bursabila (alocatii bugetare si granturi ale UE) se situeaza abia pe locul trei n preferintele IMM-urilor.
La nivelul anului 2004, indiferent de categoria de marime, firmele foloseau aproape n egala masura, pentru finantarea afacerilor, att resurse proprii, ct si mprumuturi bancare. Diferentele nregistrate la acest capitol de catre microntreprinderi fata de firmele mici, respectiv fata de cele mijlocii sunt de cteva procente. n schimb, accesarea fondurilor publice si a asistentei financiare nerambursabile este mai ridicata n cazul firmelor mijlocii (3,5%, respectiv 6,2%) fata de microntreprinderi (0,8%, respectiv 3,7%).

Hotelierii nu iubesc creditele

Toate IMM-urile din sectorul Hoteluri si Restaurante au folosit resurse proprii pentru finantarea proiectelor de investitii. Din acestea, 13,1% au apelat si la credite bancare, n vreme ce doar 3% au reusit sa atraga fonduri europene. n Agricultura, procentul celor care se bazeaza pe autofinantare este de 51,7%. IMM-urile din Comert folosesc n cea mai mare masura creditele bancare (59,1%), urmate la mica distanta de sectorul Transporturi si Comunicatii (51,7%) si de Agricultura (46,8%). Firmele din Agricultura apeleaza cel mai mult la programele de asistenta financiara sustinute de UE. Astfel, 26,6% din IMM-urile din Agricultura si propun sa apeleze la aceasta sursa de finantare a investitiilor, n timp ce doar 0,6% din IMM-urile din Comert au aceasta intentie. Explicatia ponderii reduse a acestei surse n portofoliul de finantare a investitiilor din Comert este data, de fapt, de neeligibilitatea sectorului pentru asistenta financiara nerambursabila.

Efecte benefice

Dezvoltarea pietei de leasing nu a ntrziat sa-si arate efectele benefice. Ponderea IMM-urilor din Transporturi n totalul firmelor mici si mijlocii care activeaza n Romnia a crescut de la 3,9% n 2003 la 6,2% n 2004. Specialistii ANIMMC considera ca atractivitatea acestui sector pentru noii ntreprinzatori este strns legata de dezvoltarea leasingului la mijloacele de transport, o forma de finantare mult mai abordabila si mai facila pentru micii ntreprinzatori n ultimii ani.