Companiile care isi cauta pe pietele din strainatate cresterea intr-o perioada de recesiune privesc cu interes evolutia monedei nationale in 2011.
Compania a livrat in februarie 2010 primul transport de marfa de materiale de constructii in Slovacia, dupa ce in 2009 a patruns pe pietele din Moldova, Ungaria si Italia.
Adeplast a comercializat in 2009 produse in valoare de 400.000 de euro pe piata maghiara, iar in primele patru luni din 2010 a trimis 100 de tone si in Moldova.
“Exportatorii sunt interesati in primul rand de stabilitatea monedei nationale, nu au nevoie de socuri. Variatii de 4,2 pana la 3,1, care se intamplau in urma cu 3-4 ani, acum ar reprezenta ceva imposibil, de nesuportat. Mediul valutar ar nevoie de stabilitate”, afirma Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR).
La sfarsitul anului trecut, Ionescu sustinea ca evolutia monedei nationale este supusa unor presiuni “enorme” din partea unor speculatori atat din Romania, cat si din afara tarii, care doresc o evolutie nefavorabila a leului.
Presedintele ANEIR adauga ca perioada de recesiune nu a facut altceva decat sa “cearna” numarul exportatorilor din Romania.
In ultimii doi ani 10.000 de exportatori au dat faliment, cu exceptia catorva ramuri care au experimentat o evolutie satisfacatoare in timpul recesiunii – medicamente, IT, productia de masini si echipamente.
“Criza a cernut exportatorii, cine a rezistat a rezistat, cine nu a iesit din piata. Au existat falimente in toate domeniile. Trendul nu este asteptat sa continue in acest an”, sustine Ionescu.
Nici reprezentantii producatorul de placi ceramice Lasselsberger Romania, parte a grupului austriac Lasselsberger, nu cred ca exista riscul ca in 2011 exportatorii romani sa intre in faliment.
Compania a inregistrat o cifra de afaceri de 38,5 milioane de euro anul trecut, 5% din valoare fiind generata de exporturile in tari ca Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova, Irak sau Finlanda.
Lasselsberger Romania si-a propus majorarea exporturilor in 2011, prin penetrarea unor piete din Vestul Europei, neexploatate pana in prezent, cum ar fi Marea Britanie, Franta sau Germania.
Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR) a facut publice rezultatele unui sondaj intern cu privire la evolutia a 12 indicatori macroeconomici si a doi indicatori ai pietei de capital pe parcursul acestui an. Analistii sunt de parere ca rata medie a cursului de schimb euro/leu se va plasa la 4,23 lei/euro, in vreme ce intervalul in care variaza estimarile este de 4,15 – 4,3 lei/euro.
De asemenea, ING Bank Romania a anuntat la inceputul anului ca leul se va aprecia in primul trimestru, iar cursul va scadea pana la 4,15 lei pentru un euro. Pentru finalul lui 2011, economistii bancii prognozeaza o rata de schimb de 4,2 lei/euro.
“Estimarea ING cu 4,15 lei/euro in martie este una realista, ceea ce inseamna ca este posibil sa se atinga aceasta valoare”, precizeaza Eduard Macarescu, directorul producatorului de gresie si faianta.
In schimb, Marcel Barbut sugereaza ca rata de schimb ar putea cobori si mai jos pana la finele lunii martie.
“BNR are o rezerva de valuta demna de invidiat de tarile vecine, datorita intrarilor masive de valuta in tara. Daca si cei ce ne conduc fac restructurarile corect si pragmatic cursul ar putea cobori si mai jos. Romania are nevoie de constructii, cladirile istorice trebuie reparate pentru ca centrele oraselor sa arate ca in toate tarile civilizate. Zeci de mii de blocuri blocuri trebuie termoizolate. Avem petrol, gaze si o serie de bogatii naturale pe care altii nu le au. Ne trebuie un guvern care sa impoziteze corect pe toata lumea, sa nu mai inchida ochii la evaziuni sau sa isi protejeze apropiatii”, sustine proprietarul Adeplast.
Leul a trecut pe depreciere in a doua parte a sedintei de ieri, astfel ca la finalul zilei euro era cotat la 4,2615 - 4,2630 lei, cu 0,45 bani peste paritatea de la finalul sesiunii anterioare,
Automobile Dacia, Nokia Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom au fost principalii exportatori la inceputul lui 2010, potrivit datelor ANEIR.
In topul primilor 100 de exportatori mai sunt incluse companii precum Petrotel-Lukoil, Renault Industrie Roumanie, Honeywell Tehnologies, Continental Automotive Product si Autoliv Romania. Pe urmatoarele pozitii se afla Lisa Draxlmayer Autopart Romania, Alro, Daewoo Mangalia, Heavy Industries, Takata-Petri Romania si Schaeffler Romania.
Dragos Damian, Terapia Ranbaxy: Managerii ar trebui sa se vaicareasca mai putin si sa munceasca mai mult
“Managerii ar trebui sa nu se mai vaicareasca atata de oscilatiile cursului valutar, ci sa faca performanta operationala”, spune Dragos Damian, directorul general al producatorului de medicamente Terapia Ranbaxy. El crede ca oamenii de afaceri trebuie sa faca fata oricaror conditii de piata, indiferent daca sunt ajutati sau nu de cursul valutar sau de Guvern. “Poate daca o sa se vaicareasca mai putin la televizor o sa munceasca mai mult”, puncteaza managerul.
Anul trecut, producatorul clujean a obtinut 15 milioane de euro din vanzarea de medicamente in afara granitelor, dintre care 13 milioane de euro au fost incasari din comercializarea de Faringosept (medicament pentru gat) pe pietele din Rusia si Ucraina. Terapia Ranbaxy este unul dintre cei mai mari producatori de medicamente autohtoni, cu afaceri in 2010 de 83,3 milioane de euro, excluzand exporturile.
In ceea ce priveste bugetul de anul acesta, Terapia si-a facut calculele pentru un dolar de 2,8 lei. “Noi consolidam (vanzarile – n. red.) in dolari, astfel incat ne-am facut bugetul pentru 2,8 lei/dolar. Au fost cazuri cand dolarul a crescut si la 3,3 lei, ceea ce a insemnat ca am pierdut la consolidare 20% in lei”, adauga Damian.
Pe piata externa, cursurile sunt stabilite de compania-mama, Ranbaxy Laboratories, la inceput de an. Vanzarile in majoritatea cazurilor se fac in valuta locala si apoi se consolideaza in moneda cu care se lucreaza la nivel de corporatie. In plus, Terapia Ranbaxy face hedging pentru a-si acoperi riscurile ce decurg din variatiile cursului de schimb. “Cu totii facem hedging, care este o sursa de venit pentru noi, mai ales cei din farma, care ne recuperam banii din piata la 300 de zile”, adauga seful Terapia Ranbaxy.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
