äFrancezii au lansat un Google national, numit Quaero. Daca ţi cereti sa va caute un cuvÔnt, Quaero va serveste cu mare placere... refuzul lui de a vorbi despre subiectul ţn cauzaô. Asa a ţnceput, saptamÔna trecuta, Saturday Late Night Show. E un semnal ca americanii vad acum incercarea tarzie a europenilor de a le concura puternicele motoare de cautare ca pe o gluma buna. Dar cam asa se ţntÔmpla mai ţntotdeauna cÔnd SUA comenteaza un proiect francez.

Anul 2006 a debutat cu mari ambitii pentru presedintele Frantei, Jacques Chirac. ╬ntr-un discurs care a creionat agenda politicii franceze pentru acest an, Chirac a ocolit teme äclasiceô, cum ar fi schimbarea atitudinii francezilor asupra conceptului de Uniune Europeana sau eradicarea coruptiei. A ales, ţn schimb, sa anunte un proiect care i-a facut pe americani sa rÔda ţn hohote ţn ultimele saptamÔni: Quaero - un motor de cautare äcurat europeanô, care sa le trimita pe google.com si yahoo.com la cosul de gunoi al interesului francezilor.

Ambitii mari, buget mic

Proiectul prezentat de seful statului francez este dezvoltat de un consortiu franco-german, reunind companii private precum Thompson, Siemens, France Telecom, Deutsche Telekom, alaturi de Agentia Franceza pentru Inovatie Industriala. Dupa unele surse, bugetul alocat acestui proiect ar putea ajunge la 2,4 miliarde euro pÔna ţn 2011. Cam putin, avÔnd ţn vedere ca Google a cheltuit ţn 2005 jumatate de miliard de dolari doar pentru activitati de cercetare.

Unele dintre detaliile deja controversatului proiect sunt de-a dreptul hilare, confirmand ca yankeii nu se amuza degeaba. De pilda, denumirea google-ului francez este, aparent, fericit aleasa. Quaero e o expresie latina, care ţnseamna äa cautaô. Dar este clar ca nici unul dintre dezvoltatorii Quaero nu s-a gÔndit sa rezerve un nume de domeniu, ţnainte de a anunta numele proiectului. Pentru ca, daca s-ar fi gÔndit, ar fi vazut ca domeniul Quaero.com, spre exemplu, este ţnregistrat din 1997 de o companie americana de marketing online, Quaero Corporation, care, in 2007, ţsi poate prelungi ţnregistrarea domeniului pentru o perioada nedefinita.

Variantele ä.netô si ä.orgô ale proiectului au fost deja ţnregistrate de Benoit Lelong din Fonteney Sous Bois, Franta, respectiv compania franceza Vecsys-Research. Asa ca, desi Jacques Chirac prezinta proiectul ca pe un competitor extrem de serios al Google si Yahoo!, ramÔne o mare enigma cum de consilierii sai ţn materie de tehnologie a informatiei nu si-au amintit de un adevar general valabil ţn Internet: ä.comô este terminatia perfecta pentru un nume de domeniu.

Traducerea fisierelor multimedia

Totusi, ce va aduce Quaero in plus fata de concurentii americani, pentru a-i atrage si fideliza cel putin pe europeni? Se pare ca nu va oferi doar un simplu serviciu de cautare, eventual structurat pe criterii care sa simplifice si sa usureze gasirea rezultatului dorit. Quaero ţsi mai propune sa recunoasca si sa proceseze imaginile si sunetele (clipuri audio-video), astfel ţncÔt sa permita utilizatorului sa gaseasca secventele dorite prin intermediul unei simple cautari. ╬n plus, traducerea fisierelor multimedia ar putea fi instantanee, datorita unor procese de recunoastere vocala.

Recunoasterea unui esec

Scopul crearii Quaero este clar definit. Pe de o parte, vorbim de recuperarea cresterii economice a Europei ävirtualeô ţn fata Americii, spre care se scurg zilnic sume imense de bani, reprezentÔnd costuri ale unor campanii publicitare ori ale altor genuri de servicii prestate de companii din SUA. Pe de alta parte, oficialii europeni au constientizat importanta accesarii si filtrarii informatiei de un motor propriu de cautare, in contextul globalizarii. Dar lansarea proiectului este si o recunoastere publica a esecului companiilor private europene de a dezvolta un serviciu competitiv, ca alternativa la Google, fara ajutorul fondurilor publice.

Fronturile razboiului mileniului

Europa ţsi doreste de multa vreme un model de excelenta ţn batalia contra expansiunii americane ţn lumea mondiala a afacerilor. ╬n ultimii ani, publicatiile de pe batrÔnul continent au descris ţn milioane de articole saga Airbus-ului, avionul care a reusit, la un moment dat, sa devina un concurent serios pentru Boeing-ul american, dar care, in prezent, äzboaraô la o altitudine a comenzilor mult mai joasa.

La fel, satelitii americani responsabili pentru ţntretinerea sistemului de GPS s-au vazut contestati de sateliti europeni, care ţsi propun sa dezvolte un sistem concurent: Galileo. Ca sa mai dea o mana de ajutor Euronews-ului, francezii vor lansa un post de televiziune international de stiri, cu care sa concureze CNN. Se pare ca CFII va transmite, ţn franceza si engleza, ţn toata Europa, Orientul Mijlociu si Africa, ţncepÔnd din primul trimestru al anului 2007.

Se creioneaza, asadar, un plan complex prin care Europa vrea sa limiteze expansionismul Americii. Iar Quaero pare a fi un pion important ţn acest scenariu. Dar tinta vizata de acesta nu pare realista, daca ne gandim ca Yahoo! si MSN (Microsoft), fiecare investind multe miliarde de dolari, nu au emis pretentii de detronare a Google.

Google dezvolta deja, de mai multa vreme, servicii de recunoastere a imaginilor sau secventelor video. Chiar daca acum oficialii Google nu considera Quaero demn de a fi luat ţn seama, in urmatorul an, compania americana nu va rata probabil sansa de a ridiculiza din start competitorul european. Este jocul la care se pricepe de minune: descurajarea concurentilor prin dinamismul extrem al propriilor proiecte.

Bascalia mediatica

Multe forumuri din Franta si Germania s-au ocupat ţn ultimele saptamÔni de subiectul Quaero. Senzatia generala este una de gluma mediatica. Ziarul äFinancial Timesô face un rezumat extrem de reusit al opiniei europenilor, atunci cÔnd afirma: äExista deja un bun motor francez de cautare (Google.fr) si un bun motor german de cautare (Google.de)ô. SaptamÔnalul francez de satira äLe Canardô afirma: äComparat cu profitul Microsoft, de 30 de miliarde de euro, ori raportat la capitalizarea Google, de 100 de miliarde de euro, anuntul lui Chirac va stÔrni sigur panica ţn Americaô.

Dincolo de alte obiectii, adevarul este ca proiectul Quaero are toate sansele de a esua, cata vreme va depinde (si) de toanele ministrilor de finante ai statelor care il nasesc. Bineţnteles ca europenii ţsi pot dezvolta echipe de programatori extrem de competenti. Bineţnteles ca vor gasi oameni care sa gestioneze marketingul si sondarea opiniei publice. ╬ntotdeauna ţnsa Quaero va trebui sa mizeze pe o cooperare fara asperitati ţntre guvernele francez si german, precum si ţntre interesele de piata ale companiilor private participante.
Aboneaz─â-te pe

Calculator Salariu: Afl─â c├ó╚Ťi bani prime╚Öti ├«n m├ón─â ├«n func╚Ťie de salariul brut ┬╗

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat ├«n 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari juc─âtori din industria rom├óneasc─â de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezen╚Ť─â pe pia╚Ťa media, ne-am propus s─â fim o surs─â de inspira╚Ťie pentru mediul de business, dar ╚Öi un canal de educa╚Ťie pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiar─â.├Än plus, Wall-Street.ro are o experien╚Ť─â de 10 ani ├«n organizarea de evenimente B2B, timp ├«n care a sus╚Ťinut peste 100 de conferin╚Ťe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&s─ân─âtate sau imobiliare. Astfel, am reu╚Öit s─â avem o acoperire complet─â - online ╚Öi offline - pentru tot ce ├«nseamn─â business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din sec╚Ťiunea IT & C »



Setari Cookie-uri