2005 este anul n care criminalitatea informatica a adus mai multe venituri dect traficul de droguri. Acest gen de statistica neconventionala demonstreaza cresterea ponderii comertului electronic n volumul de schimburi comerciale mondiale. Tendintele se resimt chiar si n Romnia.
Imaginea Romniei, ca brand, n industria comertului electronic mondial nu este una de invidiat. Ultimele studii realizate de FBI arata ca ocupam locul 9 n rndul tarilor care au generat n 2005 criminalitate informatica. Totusi, e un loc mai bun dect n anii trecuti, iar romnii nu mai sunt chiar asa de temuti. Procentul cu care contribuim la criminalitatea informatica mondiala este de 0,9%. n clasament, Statele Unite ale Americii conduc detasat, cu peste 76% din totalul fraudelor informatice mondiale. naintea Romniei se mai afla tari precum Marea Britanie, Grecia sau Franta.
De ce magazinele online straine refuza carduri romanesti
Chiar daca Romnia nu mai face parte din marii generatori de frauda, cardurile romnesti sunt nca interzise la plati n multe magazine online vest-europene si americane. O situatie care are la baza analiza pragmatica a potentialului pietei online din Romnia. Cifrele oficiale vorbesc despre un numar de 7 milioane de carduri emise n tara noastra. Pentru fiecare dintre aceste carduri, n fiecare luna se realizeaza, n medie, trei tranzactionari. Pentru a se ajunge la aceasta medie, trebuie sa existe un numar imens de carduri cu care se fac maximum doua tranzactii lunare (corespondente avansului si lichidarii salariale), precum si un numar mic de carduri care realizeaza mai mult de trei tranzactii, este de parere Madalin Matica.
Potrivit estimarilor DotCommerce, n Romnia ar exista 400.000 de potentiali cumparatori, cu un salariu mediu lunar de aproape 500 de euro si 100.000 de potentiali cumparatori cu un salariu mediu lunar de 1.500 de euro.
n momentul n care stabilesc si mentin interdictia aplicata cardurilor romnesti, comerciantii din strainatate se raporteaza la aceste cifre. De obicei, se pun n balanta numarul mediu de fraude lunare nregistrate ca urmare a acceptarii cardurilor romnesti si comisionul mediu (in jurul a 1-2% din valoarea tranzactiilor) cstigat de magazinul respectiv, ca urmare a comenzilor plasate de cardurile romnesti. n cele mai multe situatii, eventualul cstig este ngropat foarte usor de costul de reparare a fraudei.
In tot raul e si un bine
Pe de alta parte, absenta localizarii n Romnia a gigantilor e-commerce din strainatate are si o parte buna. Magazinele noastre au sansa unica de a nvata naintea tuturor celorlalte afaceri din Europa Centrala si de Est. Pot nvata rapid n Romnia si se pot extinde n celelalte tari. Unul dintre exemple este firma Neogen, care s-a extins deja la scara regionala, dovada fiind diviziile Neogen Bulgaria ori Neogen Serbia.
Concediu postnatal
Privit n ansamblu, comertul electronic de la noi este nca n faza postnatala. Majoritatea utilizatorilor prefera sa cumpere online, optnd pentru varianta de plata n ramburs. Asa se explica ponderea extrem de mica (sub 5%) pe care platile cu card o ocupa n volumul tranzactiilor. Cu toate acestea, perspectivele sunt interesante. Magazinele virtuale nregistreaza o rata de crestere lunara foarte mare, de 17-20%. Asa ca, daca va gnditi sa va dezvoltati propria afacere de comert electronic, acum este un moment nca prielnic.
Curtati femeile!
Madalin Matica are cteva sfaturi pentru comerciantii care doresc sa se implice n e-commerce.
1. Vindeti produsele altora. Un magazin online nou-deschis nu trebuie sa cunoasca de la nceput grija unor stocuri, nu trebuie sa-si impuna sa cumpere marfa nca din primele momente ale existentei sale. Altfel, creste riscul si se diminueaza cu mult explozia de nceputul afacerii.
2. Orientati-va spre produse care lipsesc de pe piata romneasca. La noi, piata produselor oferite spre vnzare online este destul de omogena. De regula, se ofera computere, telefoane mobile, carti etc. Foarte putine sunt initiativele care ncearca sa ofere publicului si un alt gen de produse. Unul dintre cele mai potrivite exemple este segmentul de produse dedicate femeilor. Madalin Matica considera acest pont drept una dintre viitoarele idei de succes din comertul electronic romnesc: Ar trebui vndute n principal produse dedicate femeilor. Din pacate, comertul electronic sufera n acest moment de misoginism. Femeile, spre deosebire de barbati, sunt segmentul de piata extrem de fidel. Parfumuri, haine, lenjerie intima, toate aceste produse pot fi vndute foarte usor. Femeile sunt, n general, mult mai bune cumparatoare dect barbatii.
3. Bucurati-va doar la a treia vnzare catre acelasi client. Construiti un sistem competitiv al managementului clientilor.
O alta decizie importanta este alegerea furnizorului de procesare a platilor online. n prezent, piata romneasca este mpartita de doi mari procesatori: DotCommerce, companie subsidiara a DotCommerce LTD Boston, USA, si ePayment International, companie membra a grupului GeCAD. De asemenea, cel putin patru banci ofera servicii proprii de procesare a platilor pentru comert electronic.
Spre deosebire de ofertele procesatorilor independenti, bancile sunt descurajate de valorile infime ale comisioanelor pe care le cstiga n urma furnizarii acestor servicii. Un comision de 2 sau 3% din tranzactii ce rareori depasesc milioane de dolari lunar nu este deloc interesant n comparatie cu ofertele de creditare, unde comisioanele sar des de pragul celor 10% din volumul imens al pietei creditelor.
Vorbiti cu toata lumea
n privinta alegerii unei solutii de plata online pentru propriul magazin, sfaturile devin foarte importante.
1. ncepeti ntotdeauna prin a avea o discutie cu toti ofertantii, indiferent de marimea acestora. E o modalitate prin care comerciantul si poate face cu adevarat o idee despre ofertele din piata.
2. Identificati toate costurile pe care le impune nrolarea ntr-un astfel de sistem. Sunt situatii n care se percep taxe pentru notificarea n timp real a comenzilor efectuate de utilizatori. De asemenea, n piata se percep uneori taxe de mentenanta, care se platesc lunar, precum si taxe de nrolare n sistem, ce urmeaza a fi platite la nceputul colaborarii. Comerciantul trebuie sa fie atent mai ales la costurile ascunse, percepute de procesator.
3. Observati politica n caz de frauda pe care o impune ofertantul. Este garantata protectia comerciantului? Respecta procesatorul standardele de securitate internationale? Care este credibilitatea comerciantului? Ct la suta detine procesatorul respectiv din piata? Care sunt clientii cu care lucreaza procesatorul respectiv?
O legenda spulberata
Asadar, viitorul suna bine, dar prezentul ne pune bariere: Uneori ne punem piedica singuri. S-au facut afirmatii, anul trecut, potrivit carora e-commerce-ul romnesc are performante doar din cauza industriei pornografiei si a jocurilor de noroc. n ultima jumatate a anului 2005, au sosit n Romnia reprezentanti ai Visa si MasterCard, care sa faca o analiza a acestei situatii. Niciun procesator de la noi nu raportase ca ar intermedia astfel de tranzactii. Raportul oficial a stabilit clar ca n Romnia nu s-au procesat si nu se proceseaza pornografie si jocuri de noroc, comenteaza Madalin Matica razboiul surd din e-commerce-ul romnesc.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
