Interviu cu Adrian Câciu, economist
Ce rol va juca infrastructura digitală în viitorul economiei românești?
Rolul infrastructurii digitale în viitorul economiei românești va fi esențial în următorii 10 ani, iar dezvoltarea infrastructurii digitale va reprezenta noul motor de creștere economică și în ansamblul factorilor de producție viitori. Vom resimți efectul pozitiv al existenței infrastructurii digitale și a economiei digitale în fiecare dintre procesele economice și mai ales în fiecare dintre componentele formării Produsului Intern Brut al României. Cel puțin 10 puncte procentuale din PIB din orice dezvoltare economică ulterioară se va datora influenței digitalizării economiei.
Din această perspectivă, cea a potențialului imens de dezvoltare economică, omenirea dar și țara noastră se află la un moment de răscruce, moment provocat de apariția unor tehnologii superioare în materie de infrastructură digitală și aici mă refer direct la apariția tehnologiei 5G.
Evident, apariția de noi tehnologii naște, pe lângă provocările stimulatoare benefice pentru economii, un adevărat război între cei care pot furniza astfel de produse, pentru că, în următorii 10 ani, cine deține tehnologie, deține putere.
Ca să fim onești ne aflăm în fața unei lupte pentru supremație tehnologică mondială, o nouă formă de exprimare a unui război rece între marile puteri alte tehnologiei mondiale, China și Statele Unite, miza fiind imensă în contextul actual de globalizare, pentru că a patra revoluție industrială va crea ceea ce se numește cvasi-dependența de inteligența artificială și de digitalizare extinsă, iar de modul în care se partajează supremația tehnologică depinde de fapt influența asupra economiei globale viitoare. Cine va avea controlul asupra infrastructurii digitale va deține controlul, direct sau indirect, asupra a cel puțin 20% din PIB-ul global.
Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are în obiectiv mai ales conectarea obiectelor create de om cu aplicații in toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale.
România a fost prima țară din lume care, în plin război comercial între SUA și China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop subliminal ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuzați că ar permite spionajul Chinei asupra informațiilor din rețelele IT occidentale, acțiune nedovedită însă.
Însă memorandumul privind securitatea rețelelor 5G, semnat în data de 20 august 2019 între Guvernele României și SUA, publicat pe site-ul Ministerului Comunicațiilor, pune accentul pe câteva elemente definite și descrise clar de legislația românească, precum: „concurență liberă și loială”, „transparență”, „litera legii”, „evaluarea atentă și completă a furnizorilor”, „abordare de securitate bazată pe risc”.
Tot prin memorandum se stipulează „O evaluare riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente: dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice, sub controlul guvernului unui stat; dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă; dacă furnizorul are un istoric al comportamentului corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.”
Memorandumul nu spune nimic despre "evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G" așa cum se arăta în declarația comună semnată în 20 August de președintele României, Klaus Iohannis și cel al SUA, Donald Trump, formulările din Memorandum lăsând cumva ca acest mesaj să se citească printre rânduri.
Mai mult, acest memorandum vine în contradicție cu Strategia privind piața unică digitală pentru Europa, aprobată de CE, care stabilește deja cadrul european referitor la abordarea implementării tehnologiei 5G, cu principiile pieței unice și cele stabilite prin Acordurile încheiate la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului dar mai ales autonomia si prevalența intereselor economice naționale.
Cine a dat un mandat celor care au semnat acest memorandum?
Trebuia sau nu ca acest memorandum să fie aprobat de Parlamentul României?
Ce valoare juridică are acest memorandum în dreptul comercial internațional?
Cine plătește pierderile economice directe și indirecte produse economiei românești și bugetului de stat?
Sunt întrebări la care factorii de decizie vor trebui să răspundă, la un moment dat.
În contextul acestei înțelegeri care provoacă pierderi economice directe României pe peste 3 miliarde euro anual (digitalizare plus licențe) a apărut, recent, în dezbaterea publică un proiect de lege care de fapt transpune aspectele stabilite în memorandumul de înțelegere dintre SUA și România. Un proiect de lege care generează numeroase polemici și interpretări partizane.
În opinia mea, cei care au inițiat acest proiect de lege nu urmăresc neapărat tranșarea problemei ci acționează cu dublu scop: 1. Aparent România respectă la literă memorandumul cu Statele Unite ale Americii. 2. Și dacă trece un astfel de proiect, perioada sa de adoptare si post implementare conduce la o întârziere de minim 2 ani, timp suficient poate pentru firmele americane să poată deveni furnizori de tehnologie 5G.
Este pur si simplu o lege „frână” care în afară de faptul că încalcă tratatele internaționale la care România este parte (Tratatul UE, Tratatul OMC, tratatele bilaterale și acordurile de liber-schimb) ceea ce o face neconstituțională, dar și transformă administrația centrală românească într-un vătaf comercial în vârful pixului căruia va sta autorizarea oricărui furnizor de tehnologie, fie acesta producător, importator, distribuitor sau comerciant.
Este ceva absurd, este o încălcare flagrantă a oricăror principii ale pieței libere și a comerțului internațional, iar riscurile de sancțiuni economice sunt majore.
De asta are nevoie România când are atât decalaj de competitivitate și un decalaj de dezvoltare imens față de toate celelalte țări europene?
Cu siguranță, nu!
Este măsura de a elimina o companie din participarea la licitații de stat un act compatibil (în spirit sau în script) cu principiile economiei de piață?
Răspunsul este fără echivoc: Nu este compatibil, reprezintă o încălcare flagrantă a oricăror principii ale pieței libere și a comerțului internațional, iar riscurile de sancțiuni economice sunt majore. De altfel nici nu este constituțional în raport de prevederile Constituției României. Sunt încălcate prevederile Tratatelor Internaționale la care România este parte și pe care la ratificat dintre care amintesc doar două și anume Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene și Tratatul OMC.
Aceste măsuri vin în contradicție cu Strategia privind piața unică digitală pentru Europa, aprobată de CE, care stabilește deja cadrul european referitor la abordarea implementării tehnologiei 5G, cu principiile pieței unice și cele stabilite prin Acordurile încheiate la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului dar mai ales autonomia si prevalența intereselor economice naționale.
Care pot fi efectele economice ale eliminării din piața de telecomunicații a unei mărci ca Huawei sau a oricărei mărci importante din punctul de vedere al prezenței pe piață?
Efectele sunt dramatice și încalcă principiile liberei concurențe. Nu înțeleg această ipocrizie administrativă în contextul în care stadiul actual al digitalizării României este dependent efectiv de mărcile asiatice și de componentele produse în aceste țări.
Una din aberațiile legii propuse este autorizarea tuturor tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale.
Cum faci această autorizare a tehnologiei 5G? Ai capacitatea și cunoașterea necesară să faci acest lucru? E absurd să susții că o ai, atât timp cât ești țară consumatoare de tehnologie și nu una producătoare.
Ce faci cu investițiile și echipamentele deja realizate și care costa câteva miliarde de euro?
Le pui sub incertitudinea unui pix decizional?
Pierderile economice pentru România depășesc 3 miliarde euro anual, iar pe termen mediu, până în anul 2025 pierderile vor fi mai mari de 15 miliarde euro, ar afecta concurența, în jur de 225 mii de locuri de muncă și ar întârzia procesul de digitalizare a economie românești.
Care pot fi efectele negative imediate pentru statul român – legale sau economice?
Pierderea economică imediată este evidentă, am indicat-o mai sus, statul român a pierdut deja circa 6 miliarde lei prin amânarea licitației pentru licențele 5G. La acestea se adaugă pierderile de competitivitate și ce este cel mai grav se denaturează planurile de afaceri pe termen mediu, care se vor raporta la actualul tip de digitalizare, în timp ce, în câțiva ani, revoluția industrială produsă de 5G va determina ca actualele investiții să devină caduce și ineficiente.
Impactul 5G asupra economiei României, prin generarea unor venituri estimate la 5 miliarde euro si crearea a peste 250 mii locuri de muncă este redus dramatic și îngrijorător. De asemenea, se amână oportunitatea unor creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente de până la 3 ori (de la 3,7 mld UD in 2020 la 9 mld USD in 2026). Mai mult decât atât, se amână considerabil efectele pozitive ce vor fi reflectate în sectoarele adiacente sau terțe, cum ar fi îmbunătățirea furnizării unor servicii publice sau a securității, pe baza datelor de management al traficului și altele ce derivă sau sunt adiacente sectoarelor principale de activitate.
Vin investitori care vor să facă întreprinderi/fabrici, iar prezența unei infrastructuri 5G ar atrage multe business-uri la noi. Toate aceste se decalează. Să ratezi 5G în 2020 sau 2021 e echivalent cu a rămâne la lampa pe gaz când toată lumea e electrificată. Este echivalent cu a merge numai cu căruțe când toți au mașini. Sau de a folosi un buletin cu pagini/file în loc CI cu cip. Te întorci în epoca de piatră.
Și, dintr-o perspectivă juridică și comercială, evident că Huawei poate solicita daune României la un tribunal internațional.
Rămân totuși la opinia că o astfel de lege nu va exista, iar daca va exista va fi declarată neconstituțională.
Este acțiunea Statelor Unite una pornită din interese politice sau economice (în contextul mai larg al războiului comercial dintre cele două state)?
Cred că este evident pentru toată lumea acest aspect și ceea ce este frustrant poate este ca acțiunea este fățișă, directă și în dispreț față de regulile economiei globale și ale tratatelor comerciale internaționale. Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane.
Problema este că în acest moment lupta la nivel mondial în zona tehnologie 5G se dă numai între 3-4 mari producători - Huawei, Nokia, Ericsson și ZTE. În timp ce Nokia și Ericsson sunt producători europeni, ceilalți doi sunt din China, unde este instaurat un regim totalitar comunist. SUA nu are niciun mare jucător 5G.
Și de aceea vedem acest conflict hibrid cu impact în toată economia globală, prin care SUA încearcă oprirea avansului tehnologic prin folosirea orice mijloace sau în cel mai rău caz, o tergiversare care să conducă la câștigarea de timp pentru furnizarea unor tehnologii similare sau mai bune decât cele existente.
Ce opțiuni are România prinsă între interesele contradictorii ale două superputeri? Care ar putea fi soluția de compromis?
România ar trebui să vadă potențialul de dezvoltare inteligentă pe care îl are. Este un tren care trece o singura dată prin gară. Digitalizarea permite reducerea decalajelor de dezvoltare în ritm alert. Lipsa ei te întoarce în timp.
Din punctul meu de vedere, România ar trebui să permită imediat licitația pentru licențe 5G si să lase piața liberă să își urmeze cursul firesc. Pe cale de consecință, dezvoltarea ulterioară va fi una inteligentă și cu un viitor sustenabil.
În piața tehnologiei poate intra oricine, dar evident oricine furnizează tehnologie. Ce este de reținut, e că 5G-ul este baza dezvoltării țării pentru următorii 20 de ani și cu cât așteptăm mai mult, cu atât vom rămâne în urmă față de cei care accelerează deja privind tehnologia.
Dacă relațiile comerciale cu China și cu SUA ar fi incompatibile una cu alta pentru România, ce alegere ar trebui să facem și de ce (în teorie)?
România trebuie să nu uite de interesul său național. Nu poți sacrifica relația cu un stat datorită solicitării altui stat, până la urmă asta înseamnă suveranitate.
Priviți Europa!
La noi ni se spune tot timpul despre cât de toxică e China, anulăm proiecte și contracte cu firme chineze, iar Europa este dependentă de investițiile chineze, care depășesc 20% din PIB UE.
În Statele Unite este la fel, prezența Chinei este evidentă și chiar se pare benefică economiei americane.
Refuz să cred într-o situație radicală de tipul „ori, ori”. România trebuie să atragă capital și investiții, indiferent din ce parte a globului provin acestea.
Noi trebuie să ieșim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american.
În epoca globalizării accelerate nu există această mentalitate. Toata lumea face afaceri plecând de la propriile interese economice și respectându-i pe toți ceilalți din jocul comercial mondial.
Asta trebuie să alegem și noi: să conteze interesele economice ale țării și suveranitatea acesteia.
Economist, având o vasta experiență în zona analizei și consultanței economice, licentiat în Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internaționale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională, Adrian Câciu s-a specializat în elaborarea și promovarea unor politici de dezvoltare economică națională și europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum și în analize economice raportate la situațiile cu care economia României se confruntă.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
