Anul 2020 a adus implementarea tehnologiei blockchain la apariția unor cazuri concrete de business și la o atenție mai mare din partea guvernelor și a băncilor centrale în ceea ce privește crearea unui mediu de reglementare pentru această tehnologie, precizează Laura Mănescu, Chief Development Officer Modex, într-un interviu acordat wall-street.ro în care a vorbit despre impactul blockchain-ului în mai multe industrii și schimbările pe care le aduce.
Reprezentanta Modex descrie tehnologia blockchain ca fiind un registru distribuit și incoruptibil de tranzacții, care poate inregistra practic orice tip de date care au valoare. Concret, blockhain este o baza de date digitizată care înregistrează toată informația introdusă într-o rețea descentralizată cu multipli participanți.
”Baza de date creată este apoi reprodusă și partajată între participanții rețelei, fiecare având o copie, corespunzătoare fiecărui nod, ceea ce înseamnă că toți membrii au acces la informație” explică Laura Mănescu.
Securitatea datelor, beneficiul cheie
Plecând de la această definiție, reprezentanta Modex precizează că putem deduce că există un beneficiu cheie pe care tehnologia îl aduce în orice industrie, respectiv securitatea datelor, subliniat în două moduri: integritatea datelor și accesul la date.
”Integritatea datelor este in directă legatură cu încrederea că ceea ce există în sistem nu poate fi modificat fără acordul părților. Odată ce datele au fost introduse în sistem, ele nu mai pot fi modificate, iar dacă sunt, istoricul acestora este vizibil (cine, ce și cand). Cel puțin din punct de vedere al unui proces de audit, acest lucru este cât se poate de util”, adaugă Laura Mănescu.
Citește și Modex vrea să pună blockchain în ”ADN-ul” băncilor românești
Citeste si:
În ceea ce privește accesul la date, ea explică faptul că într-un sistem blockchain, acesta este garantat printr-un mecanism care are ca element central confidențialitatea datelor, asta înseamnă că persoanele sau entitățile din sistem sunt cele care controlează în mod absolut propriile date.
”Prin date gânditi-vă la informații, gândiți-vă cum un pacient al unei clinici medicale devine astfel proprietarul de facto al istoricului său medical, iar clinica nu se va putea folosi de acele informații fără acordul proprietarului lor de drept. Fie că merge la o clinică privată dar face analize medicale la un spital de stat, el va putea, prin blockchain, să aibă toate informațiile păstrate digital în același loc”, adaugă Laura Mănescu.
Din această perspectivă a securității oferite de blockchain, extinderea Modex pe piața americană, unde are birouri în Sillicon Valley și Washington, i-a pus în fața unei noi paradigme, și anume folosirea tehnologiei pe care o dezvoltă ca soluție de cybersecurity, atât pentru mediul privat cât și pentru mediul guvernamental din Statele Unite ale Americii.
Citeste si:
Citește și Motorola își lansează în România magazinul online și țintește o cotă de piață de două cifre
Guvernele încep să fie interesate de implementarea tehnologiei blockchain
Laura Mănescu punctează faptul că guvernele încep să fie interesate nu doar de reglementarea acestui domeniu, ci și de implementarea sa. O țară considerată pionier în ceea ce privește adoptarea blockchain-ului este Estonia, dată exemplu de nenumărate ori atunci când vine vorba despre digitalizarea administrației publice.
Conform raportului ”Republica Digitală securizată de Blockchain”, publicat de PwC, Estonia este prima țară care a implementat blockchain în administrația publică. Se întâmpla în anul 2012, iar implementarea a avut loc la nivelul unui departament din cadrul Ministerului Justiției. Tehnologia aleasă pentru sistemele estoniene a fost KSI Blockchain, care mai este folosită de către structuri precum NATO sau de către Departamentul de Apărare al SUA.
Citeste si:
”Estonia folosește cu success această tehnologie pentru a asigura cetățenilor o identitate digitatală, dar și pentru a-și gestiona registrul sănătății, al proprietății și multe altele. Desigur, că interesul guvernamental în zona implementării de soluții blockchain nu se limitează la Estonia, fiind de notorietate măsurile luate de China, care pare să fi luat avans în fața SUA sau Uniunii Europene. In ultimul an si jumătate am asistat la măsuri legislative care să faciliteze implementarea acestei tehnologii emergente la nivel guvernamental sau administrativ in UE”, precizează Laura Mănescu.
Dincolo de zona guvernamentală, un raport publicat de Deloitte în luna martie a acestui an arată faptul că cel mai mare interes de investiție în această tehnologie este al companiilor din domeniul TMT(tech-media-telecom), respectiv 49% dintre companiile intervievate din acest sector au declarat că vor să investească în blockchain în următoarele 12 luni. Următoarele poziții sunt ocupate de companii din domenii precum cel energetic, de fabricație și cel medical.
Citeste si:
”Problemele cu care se întâlnesc companiile care caută aplicabilitatea tehnologiei blockchain, indiferent de industrie, sunt legate de costuri, pentru că tot ce înseamna transfer de valori și active presupune investiții majore și timp suplimentar. De aceea, cumulând toate aceste date împreună, pot spune că blockchain nu mai poate fi privit ca tehnologia unei singure industrii”, explică Laura Mănescu.
Aceasta consideră că paradigma ”blockchainului invizibil” va căpăta tot mai mult sens în următorii ani. Concret, vom ajunge să folosim soluții sau aplicații fără să fim conștienți că acestea au în spate tehnologia respectivă.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
