Suntem o țară a contrastelor și în materie de digitalizare: internet de mare viteză în localități unde nu a ajuns canalizarea, aplicații de cumpărături pentru clienți care merg cu sacoșa la piață. Cum se vede însă digitalizarea României la final de 2022, după accelerarea impusă de pandemie? Am vorbit cu doi specialiști care se află în avangarda acestui proces - Laurențiu Mandu, Managing Director Capgemini în România și Gabriela Stănică, Chief Information, Data Officer & eCommerce Director la Carrefour România.
Potrivit cifrelor Eurostat, aproape 90% din gospodăriile din România au acces la internet (față de 76% acum 5 ani). Suntem destul de aproape de media europeană (93%) și peste Grecia, Croația sau Portugalia. Chiar și în mediul rural, 83% din gospodării au acces la internet.
Digitalizarea, punctul slab al companiilor
Problema e mai degrabă atunci când este vorba de utilizare. Deși un procent foarte mare de români intră zilnic pe net, doar 3% dintre adulți spun că au urmat vreodată un curs online, și în continuare mai puțin de jumătate au comandat pe net un produs în 2022. Astfel, mai puțin de 30% dintre românii între 16 și 74 de ani au măcar competențe digitale fundamentale și mai puțin de 10% au competențe avansate. Și doar 4 din 10 români au măcar abilități de bază privind crearea de conținut digital – adică știu măcar să copieze un fișier dintr-un folder în altul sau să folosească un soft de editare text ori foto.
Citeste si:
Nici la nivelul companiilor lucrurile nu arată încă strălucit. De exemplu, doar 36% folosesc social media, arată la cele mai recente date furnizate de Eurostat. Numai 17% folosesc software pentru Enterprise Resource Planning (planificarea resurselor enterprise) – care poate însemna chiar și un banal soft de contabilitate. Tot 17% era și procentul companiilor din România care utilizează software pentru Customer Relationship Management. Cloud-ul este utilizat doar de 14% din firme, Internet-of-Things, de 11%, iar inteligența artificială, de numai 1%.
IMM-urile sunt mai mult offline
Multe companii mari, afirmă Laurențiu Mandu, au investit deja în platforme care le-au dus pe calea digitalizării. Ca urmare, inițiative precum e-factura, e-transport, digitalizarea sau sau fiscalizarea caselor de marcat, nu le găsesc nepregătite. În zona de IMM-uri, însă, lucrurile nu stau la fel de bine. Ca urmare, aici tocmai administrația publică este cea care împinge și încurajează firmele să se digitalizeze – pentru că trebuie să facă asta în interacțiunea cu statul.
Citeste si:
”Companiile mici și mijlocii fie și-au permis mai puțin, fie și-au dedicat mai puțin timp și resurse pentru zona asta. Deci e clar că suntem în urmă pe zona de IMM și suntem destul de avansați pe pe foarte multe zone ale companiilor mari”, spune reprezentantul Capgemini.
IT-ul, tot mai integrat în business în 2022
În domeniul retailului, afirmă Gabriela Stănică, în general, provocările nu sunt legate de tehnologia în sine, ci mai degrabă de modul de lucru și de adopția tehnologiilor și selecția celor potrivite.
”În Carrefour și nu numai, în toți retailerii din lumea asta, provocările sunt legate de modul de lucru din departamente. În continuare IT-ul e poziționat ca un furnizor de servicii, nu neapărat un partener”, afirmă ea. Dar, în contextul actual al digitalizării, IT-ul începe tot mai mult să nu mai fie doar ”băieții de la IT”, ci să fie integrat în business. ”Nu mai suntem în modul de lucru în care business-ul are o cerință, o aruncă peste gard și noi venim și le dăm soluția, ci ne consultăm, înțelegem nevoia business-ului și venim cu soluții care care îi ajută”.
Citeste si:
În țara IT-iștilor e criză de IT-iști
Aici apare însă o mare provocare pentru România în materie de accelerare a digitalizării: lipsa de specialiști. Deși știm cu toții că avem IT-iști mulți, foarte talentați, bine plătiți, în realitate situația e mai complicată. ”Din din cei 150.000-160.000 de specialiști IT pe care îi estimează analiștii a fi prezenți în România, marea lor majoritate sunt implicați în proiecte internaționale, în centre de near-shore, în centre de livrare pentru alte țări. În mod paradoxal, avem foarte mulți specialiști foarte talentați, dar business-urile locale încep să aibă tot mai puțin și tot mai greu acces la ei. Sunt luați, devin tot mai greu de găsit și tot mai scumpi”, explică Laurențiu Mandu.
Citeste si:
De aceea, companii precum Capgemini au ajuns să livreze tot mai multe proiecte de digitalizare în România folosind off-shore, echipe din India, sau chiar right-shore – adică o combinație de specialiști din diverse țări. De exemplu, pentru un proiect recent partea de project management, analiză de business, migrare de date este asigurată din România, business analyst și architect - din Marea Britanie și din Austria și echipa de dezvoltare din India.
Cele mai digitalizate sectoare, explică Laurențiu Mandu, sunt în acest moment cel financiar-bancar și telecom-media - sectoare unde de fapt s-a digitalizat și produsul, și serviciul, nu numai procesele. Retailul vine puternic din urmă, iar potențial există în zona de utilități, unde furnizorii trebuie tot mai mult să facă diferența prin ceva - și anume prin servicii și personalizare.
Citeste si:
Rămâne însă diferența de palier între companiile mari și IMM-uri, care deseori se tem de costuri. ”Aici este și rolul furnizorilor să vină și cu soluții adresate IMM-urilor, și aici văd o tendință, începând de la SAP, care tradițional livra soluții pentru clienți foarte mari, de la de la Google și de la tot felul de alții de furnizorii de cloud,să ofere soluții adaptate nevoilor IMM-urilor și care sunt mai ușor de digerat și de de implementat la un nivel mai mic” conchide Laurențiu Mandu.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
