Pentru Rwanda, accesul la Internet parea a nu mai fi o problema. In 2003, guvernul rwandanez, incluzand presedintele Paul Kagame, a fost impresionat de discutiile purtate cu omul de afaceri american Greg Wyler, care s-a aratat decis sa transforme statul Rwanda intr-un hub Internet.
Wyler, originar din Boston si ajuns milionar in urma boom-ului IT din ultimii ani, a declarat ca va impanzi Rwanda cu fibra optica, conectand scoli, institutii guvernamentale si case la un Internet rapid si ieftin. Pana atunci, Wyler, in varsta de 37 de ani, nu ajunsese niciodata in Africa, fiind invitat de un oficial al guvernului rwandanez pe care il cunoscuse intamplator la o nunta. Nu s-a steptat sa isi deschida o afacere in Rwanda, pur si simplu a vrut sa ajute tara mult incercata de conflictele interne.

Compania infiintata, Terracom, a primit un contract de conectare online a 300 de scoli, scrie New York Times. Mai tarziu, Terracom a achizitionat 99% din actiunile Rwandatel, compania rwandeza de telecomunicatii, pentru 20 milioane de dolari.

Acum, dupa patru ani, majoritatea beneficiilor atat de mult laudate de Wyler par sa nu-si fi gasit finalizarea, potrivit declaratiilor oficialilor rwandezi. “A facut multe promisiuni, dar nu le-a respectat”, sustine Albert Butare, ministrul rwandanez de telecomunicatii.

Wyler are o alta viziune de ansamblu, argumentand ca el si autoritatile rwandeze nu vor cadea, probabil, niciodata la un comun acord in privinta stabilirii cauzei acestui ritm pasiv de demarare a actiunilor. Disputa insa este emblematica pentru ceea ce se intampla de obicei in Africa: pot oare bunele intentii sa coexiste cu realitatile politice, tehnice si economice ale continentului negru?

Incercarile de a aduce Internetul de conexiune pe banda larga in casele populatiei africane nu au avut succese rasunatoare. Mai putin de 4% din populatia Africii beneficiaza de servicii Internet, cei mai multi utilizatori fiind in tarile nord africane si republica Africii de Sud.

Cea mai mare problema o reprezinta aici lipsa infrastructurii. In multe tari africane, retelele de comunicatii au fost distruse in timpul conflictelor civile, iar instabilitatea politica care continua, din pacate, si astazi, descurajeaza guvernele si companiile care vor sa investeasca in sisteme noi. E-mailurile si convorbirile telefonice trimise din cateva tari africane trebuie sa fie expediate mai intai spre Marea Britanie sau chiar Statele Unite, majorand astfel costurile si timpii de transport. Aproximativ 75% din traficul african pe Internet se desfasoara astfel, costand tarile africane miliarde de dolari in fiecare an, situatie care nu ar fi aparut daca infrastructura africana ar fi fost deja dezvoltata.

“Majoritatea guvernelor africane nu au acordat o atentie sporita infrastructurii”, constata Vincent Oria, professor de stiinte IT la New Jersey Institute of Technology, nascut pe Coasta de Fildes. “ In locuri unde foamea, SIDA si saracia sunt la ordinea zilei, guvernele nu au considerat urgenta aceasta problema, pana de curand.”

Singura conexiune a Africii cu reteaua de calculatoare si fibra optica este o retea de cablu subacvatica plasata din Portugalia pana pe coasta vestica a continentului african. In 2002, 600 de milioane de dolari s-au investit pentru acest proiect care urma sa aduca Africii Intenet rapid si ieftin, dar acest lucru nu s-a intamplat.

Preturile au ramas ridicate datorita monopolului instituit de retelele nationale de telecomunicatii conectate la acest cablu, care inlatura orice potential competitor. Planurile unei retele fibra optic ape coasta est africana au fost deturnate din motive similar. Majoritatea statelor din estul Africii, ca Rwanda, depind de tehnologia prin satelit, mult mai lenta, pentru a furniza servicii de Internet.

Prin urmare, Africa ramane cea mai putin conectata regiune a lumii, iar distanta dintre continent si statele dezvoltate se mareste progresiv. “Africa nu poate face parte din economia mondiala si mediul academic global decat daca poate oferi acces la Internet similar cu cel din tarile lumii”, a declarat Lawrence H. Landweber, profesor IT la University of Wisconsin din Madison, care a facut eforturi pentru a adduce tehnologia Internet in Africa, in anii ‘90.

Oficialii rwandanezi s-au aratat interesati in conectarea Internetului in scolile primare si secundare, vazand tehnologia cruciala in modernizarea economiei rurale la care participa 90% din populatia de opt milioane a Rwandei. La jumatatea lunii iulie, doar o treime din cele 300 de scoli cuprinse in contractul Terracom beneficiau de servicii de Internet pe banda larga. Pana in 2006, toate cele 300 de scoli ar fi trebuit sa fie conectate la Internet.

In total, sub 1% din populatia Rwandei este conectata la Internet. Terracom pare mai interesata in intrarea pe piata de telefonie mobila decat de furnizarea Internetului, cred oficialii Rwandei. In noiembrie, Wyler s-a retras din functia de presedinte al Terracom, pe motiv ca vrea sa isi petreaca mai mult timp cu familia, dar fiind inca prezent in comitetul de conducere.

Problema lui Wyler a fost neanticiparea provocarilor tehnice in conectarea Rwandei cu restul lumii. Singura cale, sustine acesta, ar fi sa se cumpere banda larga pe satelit, dar nu exista suficienti sateliti care sa acopere cererea. “Terracom a facut tot ce era posibil. Serviciul de Internet este functional. Tinand cont de unde am pornit, cred ca am realizat multe. La inceput doar cateva personae beneficiau de conexiune la Internet, acum putem vorbi de mii de persoane”, a declarat Wyler intr-un interviu telephonic pentru publicatia The New York Times.

Guvernul rwandez spera insa la un numar mai ridicat de utilizatori Internet. Rwanda este un stat mic, cu industrie precara si cu o infrastructura care a necesitat o reconstruire dupa genocidul din 1994 in care peste 800.000 de persoane au fost ucise. Cum statul nu poseda resurse natural si deschidere spre mare, singura cale de evolutie ar fi fost detinerea informatiilor, dupa cum afirma Romain Murenzi, ministrul stiintei si cercetarii al Rwandei.

Spre deosebire de alte state africane, Rwanda si-a privatizat furnizorul national de telecomunicatii care se afla intr-o stare critica, avand echipamente depasite tehnologic, preturi ridicate ale serviciilor si putini abonati. Investitia Terracom in telecomunicatiile nationale ar fi trebuit sa duca la o transformare majora, sunt de parere oficialii rwandezi.

Acestia reclama insa problemele avute cu Terracom: comunicarea deficient intre cele doua companii, optiunea lui Wyler de a conduce operatiunile din Statele unite, lasand managementul zilnic pe seama unei echipe prea putin instruite, conform declaratiilor lui Butare.

Tarifele de acces la Internet s-au micsorat, de la 1.000 de dolari pe luna, tarif valabil in perioada sosirii Terracom in 2003, la doar 90 de dolari lunar pentru o conexiune fixa si 63 de dolari pentru una wireless. Dar majoritatea populatiei Rwandei nu isi permite acest serviciu, o persoana castigand, pe an, in medie, doar 220 de dolari. Cei care, totusi, isi permit, se plang de serviciile proaste.

Oficialii guvernului sustin in continuare ca Terracom a cheltuit mai mult timp cu extinderea afacerii de telefonie mobile decat a serviciului de Internet. Potrivit datelor furnizate de govern, Terracokm figureaza cu aproximativ 40.000 de abonati la reteaua de telefonie mobile si doar 20.000 abonati Internet.

Anul trecut, guvernul rwandez a demascat planurile lui Wyler de a vinde actiunile Terracom detinute in compania de telecomunicatii rwandeza companiei GV Telecom, o companie africana regionala de telecomunicatii incorporate in Virgin Island, Marea Britanie. Oficialii au semnalat astfel violarea contractului incheiat initial cu Terracom. In iunie, Terracom a primit o amenda de 400.000 de dolari din cauza nerespectarii obligatiilor privind licentele, nefurnizarii informatiilor de interes privind operatiile companiei si neplata catorva taxe. Terracom s-a conformat pedepsei aplicate, Wyler sustinand totusi ca nu s-a implicat in ultimele 10 luni in activitatea companiei si nu poate comenta actualele operatii.
Noul presedinte al Terracom, Christopher Lundh, fost director al Gateway Communications in Londra, a lucrat in mai multe tari africane. Momentan el locuieste si lucreaza full time in Rwanda. Performantele companiei Terracom s-au imbunatatit sub conducerea acestuia, sustin oficialii rwandezi.

Lundch s-a implicat in profesionalizarea operatiilor si activitatilor firmei, admitand ca s-au facut unele greseli in trecut, dar ca guvernul ar fi exagerat in privinta problemei cu GV Telecom. De asemenea, Lundch este constient de unele intarzieri datorate autoritatilor rwandeze. Problema scolilor fara electricitate sau o retea de calculatoare nu depinde de companie, ci de infrastructura deficitara deja existenta care nu permite conexiunea la Internet. Astfel, conectarea ramane o constanta provocare. Terracom depinde, ca si multi furnizori de Internet din estul Africii, de sateliti, care ofera viteza mai mica de transmitere a datelor, existand intarzieri in primirea semnalului. Latimea de banda este mai mica decat in cazul conexiunii prin cablu.

Ca si cum acestea nu ar fi fost de ajuns, majoritatea satelitilor care servesc partea africana au fost lansati cu aproape 20 de ani in urma, prin urmar nu dau acelasi randament ca la inceput. Mai exista si probleme de electricitate, investindu-se mult efort in asigurarea unei surse srtabile energetic pentru a sustine fenomenul Internet.

Chiar si asa, in ciuda acestor limitari, Lundch este convins ca Terracom va avansa, oferind Rwandei cea mai avansata infrastructura Intternet de pe continentul African. O conexiune wireless va opera la sfarsitul acestui an, cand se va introduce laptopul de 100 de dolari special conceput pentru tarile lumii a treia. Acest lucru va fi posibil prin organizatia non-profit One Laptop per Child, cu sediul in Boston.

Terracom continua instalarea fibrei optice pentru conectarea Rwandei cu alte tari africane, eliminand astfel transmiterea semnalelor de telefonie si trafic Internet pe retelele europene sau americane si reducand costurile furnizarii serviciilor de Internet.

Pe de alta parte, guvernul rwandez isi continua planurile de a construe o retea de fibra optica, garantand licente Internet companiilor sud africane si sperand ca toate costurile relationate cu serviciile de Internet vor scadea la doar 10 dolari pe luna, conform declaratiilor lui Nkubito Bakuramutsa, director general al Rwanda Information Technology Authority.

Competitia este binevenita, crede Lundh, adugand ca problema vitezei Internetului depinde de achizitionarea de banda larga care, din pacate, nu va fi posibila pana la construirea retelei subacvatice de fibra optica sau lansarea unor noi sateliti. Daca nu exista acesata infrastructura, va fi foarte dificil pentru continentul african, sustine Lundh, care confirma inca o data diferenta substantiala intre tarile lumii a treia si statele dezvoltate care se bucura de un progres continuu.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri