Proiectul POSTelecom, de infiintare a celui de-al doilea operator puternic de telefonie fixa, la care participa cateva companii de stat si private, intarzie nepermis de mult, directorul fiind schimbat din motive necunoscute in urma cu doua saptamani.

Atunci cand vine vorba despre viitorul investitiei lor, actionarii nu vor sa spuna nimic. Ministrul comunicatiilor a anuntat ca a trimis potentialilor finantatori o noua propunere viabila privind punerea in functiune a POSTelecom, pe care spera ca va reusi sa o puna in practica. Si peste toate planeaza zvonuri despre pierderile de milioane de dolari inregistrate de companie intr-o perioada in care aceasta pare sa nu fi facut nimic. Intre timp, investitorul chinez in care stau toate sperantele infige alte stegulete pe harta Europei.

Prietenia e inaltatoare, dar in afaceri interesul primeaza. Aceasta lectie, insusita prea tarziu de oficialii romani care s-au plimbat peste granite, parafand acorduri de colaborare fara nici un efect, pune in dificultate un proiect in care s-au adunat circa 20 milioane de dolari. Pragmatici, oamenii de afaceri chinezi care trebuiau sa alimenteze financiar colosul POSTelecom, creat intr-o prima etapa prin participarea unor companii romanesti, au zambit calduros, au strans maini, au promis, dar nu au semnat cecul care ar fi dat viata proiectului.

Chinezii au vrut sa intre in Europa

Totul a inceput in perioada guvernarii PSD, in 2003, cand piata telefoniei fixe se liberalizase, iar cineva s-a gandit ca un al doilea mare operator de telecomunicatii ar fi echilibrat raportul cerere-oferta si ar fi restrans gradul de libertate de care se bucura Romtelecom. La vremea respectiva, totul parea posibil: convorbirile internationale costau o avere, tarifele pentru comunicatii si trafic de date erau mari, iar jucatorii importanti de pe piata puteau fi numarati pe degete.

Posta Romana avea doua mari atuuri: capilaritate - era prezenta in toate localitatile importante si avea o mare forta de vanzari - si un actionar influent - Ministerul Comunicatiilor, care a intuit ca se poate castiga in aceasta industrie pe un anumit orizont de timp. De aici si pana la anuntarea intentiei de a intra pe piata nu a fost decat un pas, facut impreuna cu alte patru companii care au adus capital, in functie de acesta stabilindu-se si partile detinute de fiecare: Compania Nationala Posta Romna (CNPR) - 80%, Grupul Industrial Romn - 10%, Banca Comerciala Romna - 5%, SIF Oltenia si SIF Banat-Crisana, fiecare cu cte 2,5%. Capitalul social al companiei s-a ridicat in prima etapa la 3 milioane de dolari. Conform estimarilor initiale, proiectul presupunea investitii de aproximativ 80 milioane dolari si costuri operationale de 90 milioane dolari, pe o perioada de patru ani. Veniturile prognozate pentru aceeasi perioada erau de aproximativ 137 milioane dolari, operatorul POSTelecom putandu-se autofinanta dupa primii doi ani.

Chinezii au mirosit rapid ca este o oportunitate pentru industria lor telecom, care era ca un cazan incins. Oficialii companiei ZTE, producator de echipamente de telecomunicatii, cu o cifra de afaceri de peste 3 miliarde de dolari anual, au considerat ca Romnia poate fi un cap de pod pentru expansiunea n Europa.

Ion Iliescu a vizitat in acea perioada parcul stiintific Zhonguancun, prilej cu care a exprimat disponibilitatea autoritatilor de la Bucuresti de a incheia parteneriate cu firme din China, in scopul deschiderii acestora catre piata Europei de sud-est. Dupa mai multe contacte la nivel inalt, in virtutea vechilor relatii de prietenie, autoritatile de la Beijing au hotarat sa intre in Europa prin portile deschise de Romania. Ceremonia de semnare s-a desfasurat in doi timpi - la Bucuresti si Beijing - si a fost fastuoasa.

Semnaturi aiurea pe contracte de milioane de dolari

Ce s-a semnat de fapt la Bucuresti? La Hotelul Crowne Plaza, pe 30 iulie 2003, s-a parafat contractul de livrare de echipamente dintre POSTelecom si ZTE Corporation, in valoare de 94 de milioane dolari. Dar de unde bani? Societatea nou-infiintata avea capital social de 3 milioane de dolari si, chiar daca avea actionar cea mai mare banca romaneasca, un imprumut de o asemenea valoare nu putea fi obtinut cu usurinta. Decat de la o banca din China, dispusa sa sprijine expansiunea propriilor operatori in spatiul UE.

Urmatorul pas era vanzarea unei cote de aproximativ 29% din actiuni investitorilor chinezi, respectiv ZTE Corporation, care isi manifestase disponibilitatea de a le cumpara, sau China Unicom, o alta companie interesata la acea vreme. Pachetul majoritar, de 51%, urma sa fie pastrat de Posta Romana. Banii nu au venit insa de nicaieri.

Proiectul mai presupunea si costuri operationale in valoare de circa 100 milioane de dolari. O parte din suma trebuia sa fie furnizata de ZTE Corporation si/sau operatorul chinez China Unicom, restul banilor urmand sa fie recuperati prin venituri astfel ca operatorul POSTelecom s-ar fi putut autofinanta dupa primii doi ani de functionare. Aici proiectul a intrat in-tr-o ceata deasa, dar nu inainte ca actionarii sa decida o majorare de capital de circa 15 milioane de dolari. Desi autoritatile romane apucasera sa anunte intrarea noului operator pe piata, nu s-a intamplat nimic nici in 2004. Chiar daca se gasise intre timp si finantatorul: Banca de Export-Import a Chinei, care contribuia cu aproximativ 130 milioane dolari la proiectul de constructie a retelei de telecomunicatii initiat de POSTelecom n colaborare cu ZTE.

Conform acordului de finantare, semnat la Bucuresti in iunie 2004, suma reprezenta contravaloarea echipamentelor si a serviciilor de telecomunicatii pe care le-ar fi furnizat ZTE. Bani nu au venit nici de aceasta data de nicaieri.

Bancile din China cer garantii de stat

De ce nu vor chinezii sa investeasca in acest proiect pe care timpul il macina ireversibil? Simplu. Pentru ca bancile chineze au nevoie de garantii. Acesta a fost cuiul lui Pepelea, care a blocat toata masinaria pusa in opera de executivul condus de Adrian Nastase. In conditiile in care aceste garantii guvernamentale erau dezavantajoase pentru stat, proiectul POSTelecom a fost intrerupt. Dar structurile create au continuat sa consume.

POSTelecom este o creatie singulara in Europa. Intr-o vreme in care statele cauta sa-si reduca prezenta in structura actionariatului operatorilor de telecomunicatii, Romania creeaza un nou operator cu capital majoritar de stat, spune Nicolae Oaca, unul dintre cei mai cunoscuti analisti ai pietei telecom. POSTelecom este o creatie politica - ma refer la structura, cultura si personal -, pusa sa concureze pe o piata proaspat liberalizata. Si, ca orice creatie politica, e sensibila la climatul politic.

Constructia companiei a inceput nefiresc: a fost angajat personal fara sa existe o retea de telecomunicatii, astfel ca de peste un an organizatia practic nu are obiectul muncii. Si aceasta fiindca se pare ca nu a existat finantare pentru instalarea retelei si lansarea comerciala a serviciilor, sustine Nicolae Oaca. POSTelecom inseamna azi pierderi de doua-trei milioane de euro, care probabil vor micsora capitalul social, acumulate inainte de inceperea activitatii comerciale, precum si o imagine nu prea buna data de repetatele amanari, adauga analistul. In replica, directorul inlocuit in luna februarie spune ca nu este vorba de pierderi: Nu pot fi de acord cu dl Oaca. O companie aflata la inceput de drum nu are pierderi. Este vorba de investitii facute, ne-a declarat Radu Cernov.

O barca in deriva

Incotro se indreapta proiectul in acest moment? Greu de spus. O delegatie a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) a efectuat o vizita oficiala n China, prilej cu care s-a convenit asupra continuarii negocierilor tehnice, comerciale si financiare dintre ZTE si Posta Romna pentru realizarea proiectului POSTelecom, din perspectiva privatizarii Postei Romne si a POSTelecom. MCTI a demarat astfel negocierile pentru modificarea si readaptarea contractului cu partea chineza si urmeaza a se gasi solutii pentru privatizarea POSTelecom prin vnzarea pachetului de actiuni detinute de Compania Nationala Posta Romna, se arata intr-un material redactat pentru SFin de MCTI.

Analistii pietei spun ca lucrurile ar trebui grabite. Viitorul companiei este determinat de un partener strategic. Daca operatorul China Unicom, singur sau impreuna cu ZTE, va fi convins de Guvernul Romaniei sa preia controlul POSTelecom, atunci ne putem gandi la viitorul proiectului, iar aceasta ar trebui sa se intample in prima parte a anului 2005. In caz contrar, e greu de presupus ca se va gasi un alt operator care sa preia POSTelecom, astfel ca viitorul devine incert. Ar trebui luata rapid o decizie, afirma Nicolae Oaca.

Conform organigramei, managementul actual al POSTelecom este alcatuit din director general, director operatiuni si cinci directori executivi (juridic, financiar, comercial, tehnic si IT). In momentul de fata sunt ocupate pozitiile de director general, director financiar si director IT. Compania are 50 de angajati.
Nici Radu Cernov, fostul director, nu stie incotro se vor indrepta lucrurile. Eu am parasit postul inainte de ultimele negocieri purtate in China. Decizia este la nivelul actionarilor POSTelecom. A fost facut un proiect, au fost semnate contractele, urma sa se faca implementarea. Acest pas este afectat de noul plan. Contractele erau in vigoare. Actionarii au considerat necesar sa modifice strategia si tot ce se va intampla va tine cont de noua linie strategica, spune Cernov.

Reprezentantii Postei Romane, principalul actionar al POSTelecom, au declarat ca nu comenteaza situatia. Si directorul care l-a inlocuit pe Radu Cernov a evitat un raspuns direct. Activitatea POSTelecom se desfasoara n conditii firesti la aceasta ora, Consiliile de Administratie si Adunarile Generale ale Actionarilor avnd loc n mod constant. Principalul obiectiv este acela de a construi un plan de afaceri viabil, astfel nct sa ne putem pastra promisiunile facute, se arata intr-un material remis de purtatorul de cuvant al institutiei.

Intre timp, compania chineza ZTE isi consolideaza pozitia in Europa centrala si de sud-est, prin deschiderea unui centru logistic in Budapesta. Potrivit unui comunicat recent al furnizorului chinez de echipamente de telecomunicatii, centrul din Ungaria, care va asigura suportul tehnic si logistic pentru extinderea rapida a operatiunilor ZTE pe piata europeana, va fi una dintre bazele companiei pentru resurse umane, forta de vanzari si marketing in regiune. Apropiati ai companiei ne-au declarat ca ZTE Romania nu este dependenta de proiectul POSTelecom, in acest moment existand alte afaceri in care este angrenata.

Conform planului anuntat de oficialii autohtoni, astazi POSTelecom trebuia sa fie unul dintre stalpii comunicatiilor din Romania. Dar nu a ramas decat o reduta bine pazita, construita de politicieni intr-un moment in care piata era favorabila. Acei politicieni au plecat si au scapat, iar piata de azi e deja cucerita de sute de operatori privati.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri