Scott Richter si va lansa n curnd propria colectie de mbracaminte sub marca Spam King si SK. Compania sa, OptInRealBig.com., trimite zilnic peste 100 de milioane de mesaje comerciale catre diferiti utilizatori de Internet. Richter pretinde ca face acest lucru n mod legal si ca adresele de e-mail ale destinatarilor sunt culese cu grija chiar de la stapnii lor, acestia dndu-si consimtamntul.

Un ghiont de la Microsoft

Din pacate pentru Richter, un tribunal din Denver a considerat ca trimiterea mesajelor nu este tocmai legala, iar OptInRealBig.com a trebuit sa cada la ntelegere cu partea adversa, Microsoft. Acordul ncheiat l-a obligat pe Richter sa plateasca 7 milioane de dolari catre Microsoft.
n decembrie 2003, Richter era cel mai renumit spammer din lume, conform clasamentelor Spamhaus.org.

n iulie 2005, dupa ntelegerea cu Microsoft, a fost scos din topurile acestei organizatii. Se pare ca acum a ajuns chiar n pragul falimentului. Alte companii ramn nsa n clasament, iar spam-ul nfloreste de la o zi la alta.

Mail-uri adevarate, doar 15%

Potrivit unor sondaje printre furnizorii de servicii de Internet, doar 15% din e-mail-urile care tranziteaza Internetul modern sunt mesaje adevarate. Restul sunt mesaje comerciale nesolicitate ori mesaje provocate de virusi. Att Microsoft, ct si Google sau Yahoo au pus n practica propriile mecanisme de stopare a spam-ului. Noua amenintare a detronat peste noapte virusii din topul oportunitatilor de cstig.

Solutia anti-spam Sender ID, de la Microsoft, declara drept scop principal verificarea identitatii expeditorului unui e-mail. Pentru ca solutia sa fie aplicabila, este nevoie de implementarea ei pe un server compatibil de e-mail. Gmail si Yahoo se bat de multa vreme nu doar n servicii de e-mail, ci si n filtre antispam. Symantec, producatorul Norton Antivirus, a achizitionat n 2004 compania BrightMail, specializata n filtrarea spam-ului, pentru 370 de milioane de dolari. Recent, Microsoft si-a anuntat intentia de a prelua FrontBridge Technologies, o alta companie cu produse de filtrare a spam-ului. Suma achizitiei ramne deocamdata confidentiala.

Sfaturi de evitare

n general, adresele noastre de e-mail sunt culese de spamm-eri n doua modalitati.
1. Se pot utiliza robotii de colectare a adreselor de e-mail ntlnite n paginile unor website-uri. Solutia ar fi sa ncetam a ne face publice adresele de e-mail. Eventual, se pot crea conturi de e-mail care sa poata fi publice si conturi de e-mail pe care decidem sa le tinem pentru noi si prietenii nostri.
2. Cel mai adesea, noi nsine i mbiem pe spamm-eri sa ne trimita mesaje. Atunci cnd deschidem conturi de utilizator pe diverse site-uri, respectiv cnd completam diferite formulare online cu adresele noastre de e-mail. n acest caz, solutia ar fi sa alegem doar website-urile care ne inspira ncredere. Legislatia moderna a nceput sa dea semne ca s-ar putea adapta la noile realitati, astfel nct, mai nou, ncrederea pe care
ne-o inspira un site poate fi judecata dupa anumite reguli.

Legea romaneasca ajuta spam-ul

n Romnia, legea privind comertul electronic are si cteva prevederi referitoare la spam. Din nefericire, modalitatile n care aceasta ar putea reusi sa stopeze spam-ul fie lipsesc cu desavrsire, fie sunt aplicabile unor situatii extrem de rar ntlnite.
Potrivit legislatiei noastre, subiectul mesajelor transmise prin posta electronica, care constituie comunicari comerciale, trebuie sa nceapa cu cuvntul PUBLICITATE scris cu majuscule. De asemenea, comunicarile comerciale trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii referitoare la persoana n numele careia sunt facute: numele sau denumirea completa; codul numeric personal sau codul unic de nregistrare, dupa caz; domiciliul sau sediul; numerele de telefon si fax; adresa de posta electronica. Prin comunicare comerciala se ntelege orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale.

n privinta modului n care se obtine consimtamntul destinatarului, legea a dovedit ca nu are legatura cu realitatea. Se vorbeste despre obtinerea consimtamntului prin intermediul e-mail-ului, impunndu-se o procedura lipsita de aplicabilitate. Daca doriti sa primiti mesaje comerciale de la compania X, va trebui sa-i trimiteti acesteia un e-mail cu subiectul ACCEPT COMUNICARI COMERCIALE DIN PARTEA COMPANIEI X, scris cu majuscule. Ceea ce legea nu aminteste este situatia n care consimtamntul utilizatorului este luat prin apasarea unui buton sau bifarea unei optiuni. Aceasta este solutia cel mai ntlnita n practica si s-au nregistrat multe cazuri n care consimtamntul utilizatorului este inventat, ca si contul deschis de acesta la website-ul ce i trimite spam.

Desi legea impune amenzi de pna la 500 de milioane de lei pentru cei care nu respecta prevederile de mai sus, nimeni nu a fost amendat pna n acest moment.

Un eveniment obisnuit

La nceput, ntreprinzatorii din Romnia au ncercat sa inventeze modalitati de ocolire a prevederilor legale. S-a inventat metoda trimite unui prieten. Prin aceasta, e-mail-ul comercial nu era trimis de compania-mama, ci de un prieten care dorea sa-ti recomande anumite produse ori servicii. De cele mai multe ori, prietenul era necunoscut destinatarului.
Ulterior, s-a inventat atentionarea din finalul e-mail-ului: adresa dumneavoastra a fost colectata de pe site-uri publice, prin urmare suntem ndreptatiti sa va trimitem acest e-mail. A fost prima forma de spam care ncepuse sa ignore prevederile legale cu care era n total dezacord. Au urmat felicitarile electronice, invitatiile la diverse evenimente si newsletterele la care nu se abonase nimeni.

n momentul de fata, spam-ul este un eveniment obisnuit n Romnia. Se trimit zilnic milioane de mesaje, de la intreprinzatori mici si mari. Legea a ramas doar o sperietoare nvechita, de care nu se mai teme nimeni.

O solutie alternativa: autoreglementarea

Din cauza ambiguitatii, prevederile legislatiei actuale a comertului electronic nu au nici o sansa de a stopa fenomenul. O alta piedica ar fi imposibilitatea probarii activitatii de trimitere de mesaje comerciale nesolicitate, data fiind lipsa unor instante specializate pe acest domeniu extrem de tehnic. La ora actuala, nu exista nregistrata la parlament nici o initiativa legislativa care sa ncerce modificarea actualelor preve-deri. Nu se ntrevede, n viitorul apropiat, nici un proces pornit mpotriva spammer-ilor romni.

O solutie alternativa este procedura de autoreglementare, prin care membrii unei comunitati de afaceri adera n mod voluntar la prevederile unui cod de conduita. Asociatia Romna de Marketing Direct (ARMAD) a elaborat un cod de conduita ce impune membrilor sai blocarea datelor persoanelor care nu vor sa participe n campanii de marketing direct (blocarea numelor, numerelor de telefon, adreselor de e-mail). Aceeasi solutie a fost inclusa si n codul de conduita adoptat de Asociatia Societatilor de Leasing din Romnia (ASLR). La acest moment, Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Romnia (ANISP) are n pregatire un cod de conduita prin care se ncearca gasirea unor solutii concrete de limitare a fenomenului.