„Ei se aseamana cu noi mai mult decāt orice alt competitor, fost sau actual“, spunea Bill Gates īntr-un interviu acordat revistei „Forbes“. Era momentul in care Microsoft se amuza blajin de miscarile celor de la Google, ca un adult de primii pasi ai unui tanc de cateva luni. Insa cānd Google a crescut mare si a īnceput sa racoleze angajati Microsoft, s-a dezlantuit un razboi ce va tine multa vreme capul de afis al stirilor economice de pretutindeni. Īn ultimele zile, mii de titluri anuntau procesul anului: Google impotriva Microsoft.

Īnceputurile

Google s-a lansat ca motor de cautare. A reusit sa se impuna ca lider in domeniu si acum se spune ca gaseste cuvinte aflate īn mult peste 8 miliarde de pagini web, avand milioane de utilizatori zilnic. De anul trecut, Google are si o versiune īn limba romāna: www.google.ro, care face parte din numeroasele versiuni localizate ale Google.

Microsoft e parintele Windows, sistemul de operare ce a revolutionat lumea computerelor personale. Multe dintre computerele vandute pe piata mondiala au deja preinstalat Windows. Datorita lui, Bill Gates a ajuns sa domine de ani buni topul miliardarilor lumii.
Nici Google si nici Microsoft nu s-au oprit īnsa la lucrurile pe care le faceau deja. Microsoft a achizitionat zeci de mici afaceri care i-au adus īn timp bani si faima. Un exemplu elocvent este www.hotmail.com, achizitionat īn 1997, īn urma unei tranzactii a carei valoare speculativa a fost de aproape 400 de milioane de dolari. Google, pe de alta parte, si-a īnceput ascensiunea mai tārziu, dupa anul 2000. A lansat produse si servicii concurente celor mai mari īntreprinderi ale Internetului. Google tintea spre vārful piramidei.

Era inevitabil ca, la un moment dat, cei doi competitori sa se ciocneasca. Comentatorii spun īnsa ca, pāna acum, orice confruntare ar fi semanat cu lupta clasica dintre David si Goliat. Dar, din iulie 2005, Google a depasit pozitia de outsider din clubul select al gigantilor economiei americane si a atacat vārful piramidei.

Pretextul Kai-Fu Lee

Atunci cānd Microsoft a intrat īn forta pe piata chineza, īl desemnase deja pe Kai-Fu Lee īn postul de manager al opera-tiunilor. Dr. Lee era seful Natural Interactive Services Division din cadrul Microsoft, divizie responsabila pentru dezvoltarea unor tehnologii si servicii care sa faca interfetele produselor software mult mai simple si mai naturale pentru utilizatori. Dar, la un timp dupa īnscaunarea sa, Lee si-a dat demisia de la Microsoft si a ales sa lucreze pentru Google, devenind chiar seful operatiunilor Google pe piata chineza.
„Tradarea“ lui Lee i-a suparat atāt de tare pe sefii Microsoft, īncāt au cerut instantei judecatoresti sa-i interzica sa lucreze la Google cel putin pentru perioada īn care se desfasoara procesul. Au mai cerut ca Lee sa nu se ocupe de sarcini asemanatoare celor pe care le-a realizat pentru Microsoft. Considerau ca aceasta este pedeapsa potrivita pentru un om acuzat de lipsa de loialitate fata de angajatorul sau. Se pare ca Lee a schimbat mai multe e-mailuri cu presedintele Google, Eric Schmidt, si co-fondatorii companiei, Sergey Brin si Larry Page, īn timp ce īnca mai lucra pentru Microsoft.

Amanunte picante promit sa apara la fiecare īnfatisare a partilor la tribunal. Īn acelasi timp, din umbra razbat alte doua subiecte extrem de interesante legate de acest caz, unul pentru avocatii americani, celalalt pentru piata de Internet.

Teoria „dezvaluirii inevitabile“

Avocatii Microsoft au invocat in instanta teoria „dezvaluirii inevitabile“. Aceasta spune ca, īn anumite circumstante, o persoana nu poate īmpiedica dezvaluirea unor informatii confidentiale atunci cānd trece de la un angajator la altul. Pentru americani, o astfel de idee este mai mult de-cāt periculoasa, acestia neacceptand posibilitatea ca, īn lipsa unui acord semnat cu angajatorul actual, angajatul sa poata fi tinut pe loc de o obligatie generala de neconcurenta, atunci cānd alege un alt loc de munca.

Cert este ca, in ultimele saptamāni, actiunile Google au trecut pentru prima data pragul de 300 de dolari bucata. Se infirma astfel previziunile pesimiste care le clasau īn categoria „baloanelor de sapun“ din industria IT.

Google valoreaza un sfert din Microsoft

Dupa mai putin de un an de la listarea la bursa americana, Google este evaluat la aproape un sfert din valoarea de piata a Microsoft, ajungand la o capitalizare bursiera de 80 de miliarde de dolari. „Micul gigant“ nu are de gānd sa se opreasca aici. Microsoft pare urmatoarea sa tinta, mai ales ca multe dintre noile tehnologii dezvoltate de Google sunt competitoare directe ale produselor Microsoft.
Diferenta majora dintre cele doua companii nu se regaseste doar la nivelul sumelor de bani pe care le produc si administreaza si nici la specificul produselor fiecaruia. Ceea ce pare sa-l sperie cel mai tare pe Bill Gates este entuziasmul care īnca mai exista īn spiritul concurentei sale. Google a īnteles ca dezvoltarea rapida este cheia dominatiei unei piete si acum nu face decāt sa aplice aceasta regula. E mereu īn contact cu utilizatorii, tine seama de opiniile lor si scoate, din doua īn doua saptamāni, cāte o versiune īmbunatatita a produselor proprii. Īmprastie o multime de zvonuri pe piata si strānge bani din asta.

Lui Microsoft īi trebuie doua luni sa dezvolte noile versiuni ale programelor sale. Daca Microsoft va face vreodata un salt īnapoi pe vreuna dintre pietele pe care le domina acum, acest lucru se va datora Google, si nu Yahoo! sau AOL.

Poarta de intrare īn Internet

Asa arata visul oricarui net-īntreprinzator. Daca poti fi tu acela care sa īndrume utilizatorul spre cele mai neobisnuite resurse ale Internetului,
atunci ai un loc asigurat in raiul bogatilor lumii. Microsoft a visat, poate, la acest rol atunci cānd a gāndit Windows ca pe un „portar“ mereu la īndemana, pe orice computer din lume. Google fura īnsa, din ce īn ce mai tare, din portia de fericire a Microsoft, atunci cānd se lauda ca peste 45% din americani au setat cel putin o data in viata ca pagina de pornire īn Internet adresa www.google.com.
Google Desktop Search este alta declaratie de razboi facuta Microsoft. Este superior tehnologiei de cautare printre fisierele locale de pe computerele noastre pe care o contine Windows. Zvonuri din ce īn ce mai dese spun ca Google ar pregati lansarea unui browser de Internet si chiar lansarea propriului sistem de operare, bazat pe tehnologia Linux.

Google Talk, clientul de mesagerie instanta, lansat recent, a īnregistrat un succes nebun, desi este lipsit de multe dintre facilitatile oferite de rivalii Yahoo! Messenger sau MSN Messenger. Nu multi īl folosesc, dar toata lumea a auzit de el. De fapt, se crede ca īn viitor Google Talk va impune tendintele pe piata comunicatiilor de voce pe Internet. El se īncadreaza īntr-o serie de piese ale unui puzzle pe care Google poate decide la un moment dat sa le uneasca: Gmail (sistemul de e-mail gratuit), Google Picasa (editor gratuit si organizator de imagini), Google Earth (harti virtuale) si multe altele.

La o privire atenta, putem observa ca Google nu face doar produse perfecte. Unele dintre ele n-au mai cunoscut īmbunatatiri de la momentul lansarii. Ramāne totusi foarte clara noua strategie a fondatorilor Google, care prefera sa construiasca īn loc sa cumpere. Lansarea Google Talk este cel mai bun exemplu. S-a vorbit multa vreme ca Google ar dori sa cumpere compania producatoare a software-ului de comunicatii-voce „Skype“. Acum, dupa lansarea Google Talk, Skype a demarat discutiile cu eBay, temāndu-se, poate, ca valoarea sa de piata se poate diminua īn orice moment din cauza noului produs Google.