Ei se aseamana cu noi mai mult dect orice alt competitor, fost sau actual, spunea Bill Gates ntr-un interviu acordat revistei Forbes. Era momentul in care Microsoft se amuza blajin de miscarile celor de la Google, ca un adult de primii pasi ai unui tanc de cateva luni. Insa cnd Google a crescut mare si a nceput sa racoleze angajati Microsoft, s-a dezlantuit un razboi ce va tine multa vreme capul de afis al stirilor economice de pretutindeni. n ultimele zile, mii de titluri anuntau procesul anului: Google impotriva Microsoft.

nceputurile

Google s-a lansat ca motor de cautare. A reusit sa se impuna ca lider in domeniu si acum se spune ca gaseste cuvinte aflate n mult peste 8 miliarde de pagini web, avand milioane de utilizatori zilnic. De anul trecut, Google are si o versiune n limba romna: www.google.ro, care face parte din numeroasele versiuni localizate ale Google.

Microsoft e parintele Windows, sistemul de operare ce a revolutionat lumea computerelor personale. Multe dintre computerele vandute pe piata mondiala au deja preinstalat Windows. Datorita lui, Bill Gates a ajuns sa domine de ani buni topul miliardarilor lumii.
Nici Google si nici Microsoft nu s-au oprit nsa la lucrurile pe care le faceau deja. Microsoft a achizitionat zeci de mici afaceri care i-au adus n timp bani si faima. Un exemplu elocvent este www.hotmail.com, achizitionat n 1997, n urma unei tranzactii a carei valoare speculativa a fost de aproape 400 de milioane de dolari. Google, pe de alta parte, si-a nceput ascensiunea mai trziu, dupa anul 2000. A lansat produse si servicii concurente celor mai mari ntreprinderi ale Internetului. Google tintea spre vrful piramidei.

Era inevitabil ca, la un moment dat, cei doi competitori sa se ciocneasca. Comentatorii spun nsa ca, pna acum, orice confruntare ar fi semanat cu lupta clasica dintre David si Goliat. Dar, din iulie 2005, Google a depasit pozitia de outsider din clubul select al gigantilor economiei americane si a atacat vrful piramidei.

Pretextul Kai-Fu Lee

Atunci cnd Microsoft a intrat n forta pe piata chineza, l desemnase deja pe Kai-Fu Lee n postul de manager al opera-tiunilor. Dr. Lee era seful Natural Interactive Services Division din cadrul Microsoft, divizie responsabila pentru dezvoltarea unor tehnologii si servicii care sa faca interfetele produselor software mult mai simple si mai naturale pentru utilizatori. Dar, la un timp dupa nscaunarea sa, Lee si-a dat demisia de la Microsoft si a ales sa lucreze pentru Google, devenind chiar seful operatiunilor Google pe piata chineza.
Tradarea lui Lee i-a suparat att de tare pe sefii Microsoft, nct au cerut instantei judecatoresti sa-i interzica sa lucreze la Google cel putin pentru perioada n care se desfasoara procesul. Au mai cerut ca Lee sa nu se ocupe de sarcini asemanatoare celor pe care le-a realizat pentru Microsoft. Considerau ca aceasta este pedeapsa potrivita pentru un om acuzat de lipsa de loialitate fata de angajatorul sau. Se pare ca Lee a schimbat mai multe e-mailuri cu presedintele Google, Eric Schmidt, si co-fondatorii companiei, Sergey Brin si Larry Page, n timp ce nca mai lucra pentru Microsoft.

Amanunte picante promit sa apara la fiecare nfatisare a partilor la tribunal. n acelasi timp, din umbra razbat alte doua subiecte extrem de interesante legate de acest caz, unul pentru avocatii americani, celalalt pentru piata de Internet.

Teoria dezvaluirii inevitabile

Avocatii Microsoft au invocat in instanta teoria dezvaluirii inevitabile. Aceasta spune ca, n anumite circumstante, o persoana nu poate mpiedica dezvaluirea unor informatii confidentiale atunci cnd trece de la un angajator la altul. Pentru americani, o astfel de idee este mai mult de-ct periculoasa, acestia neacceptand posibilitatea ca, n lipsa unui acord semnat cu angajatorul actual, angajatul sa poata fi tinut pe loc de o obligatie generala de neconcurenta, atunci cnd alege un alt loc de munca.

Cert este ca, in ultimele saptamni, actiunile Google au trecut pentru prima data pragul de 300 de dolari bucata. Se infirma astfel previziunile pesimiste care le clasau n categoria baloanelor de sapun din industria IT.

Google valoreaza un sfert din Microsoft

Dupa mai putin de un an de la listarea la bursa americana, Google este evaluat la aproape un sfert din valoarea de piata a Microsoft, ajungand la o capitalizare bursiera de 80 de miliarde de dolari. Micul gigant nu are de gnd sa se opreasca aici. Microsoft pare urmatoarea sa tinta, mai ales ca multe dintre noile tehnologii dezvoltate de Google sunt competitoare directe ale produselor Microsoft.
Diferenta majora dintre cele doua companii nu se regaseste doar la nivelul sumelor de bani pe care le produc si administreaza si nici la specificul produselor fiecaruia. Ceea ce pare sa-l sperie cel mai tare pe Bill Gates este entuziasmul care nca mai exista n spiritul concurentei sale. Google a nteles ca dezvoltarea rapida este cheia dominatiei unei piete si acum nu face dect sa aplice aceasta regula. E mereu n contact cu utilizatorii, tine seama de opiniile lor si scoate, din doua n doua saptamni, cte o versiune mbunatatita a produselor proprii. mprastie o multime de zvonuri pe piata si strnge bani din asta.

Lui Microsoft i trebuie doua luni sa dezvolte noile versiuni ale programelor sale. Daca Microsoft va face vreodata un salt napoi pe vreuna dintre pietele pe care le domina acum, acest lucru se va datora Google, si nu Yahoo! sau AOL.

Poarta de intrare n Internet

Asa arata visul oricarui net-ntreprinzator. Daca poti fi tu acela care sa ndrume utilizatorul spre cele mai neobisnuite resurse ale Internetului,
atunci ai un loc asigurat in raiul bogatilor lumii. Microsoft a visat, poate, la acest rol atunci cnd a gndit Windows ca pe un portar mereu la ndemana, pe orice computer din lume. Google fura nsa, din ce n ce mai tare, din portia de fericire a Microsoft, atunci cnd se lauda ca peste 45% din americani au setat cel putin o data in viata ca pagina de pornire n Internet adresa www.google.com.
Google Desktop Search este alta declaratie de razboi facuta Microsoft. Este superior tehnologiei de cautare printre fisierele locale de pe computerele noastre pe care o contine Windows. Zvonuri din ce n ce mai dese spun ca Google ar pregati lansarea unui browser de Internet si chiar lansarea propriului sistem de operare, bazat pe tehnologia Linux.

Google Talk, clientul de mesagerie instanta, lansat recent, a nregistrat un succes nebun, desi este lipsit de multe dintre facilitatile oferite de rivalii Yahoo! Messenger sau MSN Messenger. Nu multi l folosesc, dar toata lumea a auzit de el. De fapt, se crede ca n viitor Google Talk va impune tendintele pe piata comunicatiilor de voce pe Internet. El se ncadreaza ntr-o serie de piese ale unui puzzle pe care Google poate decide la un moment dat sa le uneasca: Gmail (sistemul de e-mail gratuit), Google Picasa (editor gratuit si organizator de imagini), Google Earth (harti virtuale) si multe altele.

La o privire atenta, putem observa ca Google nu face doar produse perfecte. Unele dintre ele n-au mai cunoscut mbunatatiri de la momentul lansarii. Ramne totusi foarte clara noua strategie a fondatorilor Google, care prefera sa construiasca n loc sa cumpere. Lansarea Google Talk este cel mai bun exemplu. S-a vorbit multa vreme ca Google ar dori sa cumpere compania producatoare a software-ului de comunicatii-voce Skype. Acum, dupa lansarea Google Talk, Skype a demarat discutiile cu eBay, temndu-se, poate, ca valoarea sa de piata se poate diminua n orice moment din cauza noului produs Google.