Mostafa Ahmadi Roshan (32 de ani), cercetator iranian specializat in fizica nucleara, a fost asasinat pe 12 ianuarie a.c. in capitala Teheran de catre Mossad, serviciul de informatii israelian, in urma epxloziei unei bombe magnetice atasata masinii sale, un Peugeot 405, scrie publicatia Sunday Times, citand o sursa din interiorul organizatiei.
O sursa din interiorul Mossad, care pretinde ca asasinatul este de fapt un precursor al unei interventii militare. Acest lucru va face ca reconstructia unitatilor de imbogatire a uraniului sa fie mai dificila dupa bombardament. Referitor la moartea lui Mostafa Ahmadi Roshan, sursa citata mentioneaza ca "exista toleranta zero pentru greseli in operatiuni. Prin natura sa, orice esec este egal cu viata agentului implicat, dar si cu riscul un ui scandal international".
Roshan a fost monitorizat dintr-o camera de control improvizata intr-o casa din apropierea locuintei sale. Inaintea exploziei soferul sau, in calitate de bodyguard, il conducea la unitatea din Natanz, unde avea functia de director. Pe drum insa, o persoana aflata pe o motocicleta in viteza a plantat rapid o bomba destinata sa neutralizeze in special pasagerul. Soferul a murit ulterior exploziei la spital. Explozia a avut loc la ora 8:30 dimineata, ora locala, pe strada Shahid Golnabi din Teheran.
Imediat dupa incident, Iranul a acuzat direct serviciile de informatii americane si israeliene de implicare in uciderea omului de stiinta iranian, insa SUA si Israel au negat oficial ca ar avea vreo implicare. De asemenea, si serviciul britanic de informatii a exclus orice implicare in asasinat.
Explozia are mai multe implicatii. In primul rand, a avut loc la a doua comemorare a lui Masoud Ali Mohammadi, un alt om de stiinta iranian ucis in fata casei sale de o bomba cu control la distanta. Mai mult, programul nuclear al Iranului a suferit mai multe lovituri in ultimii ani, pe fondul asasinatelor, similare celui care l-a usi pe Ahmadi Roshan, scrie The Guardian. De exemplu, in noiembrie 2010 Majid Shahriari, specializat in stiinta nucleara, a fos ucis, in timp ce Fereidoon Abbasi Davani, seful departamentului de cercetare atomica, a supravietuit unui atac condus pe motociclete. In iulie 2011, Darioush Rezaeinejad, un academician iranian al carui afiliatii la activitatile nucleare erau, totusi, sub semnul intrebarii, a fost ucis, de asemenea, de un asasin pe motocicleta.
Iranul a catalogat atacul din 12 ianuarie drept o operatiune terorista si a acuzat Israelul, alaturi de CIA si MI6, de faptul ca duc o activitate secreta impotriva programului nuclear, despre care autoritatile locale spun ca este destinat activitatilor pasnice, nu aplicatiilor militare: "Bomba a fost de tip magnetic, asemenatoare cu cele utlizate inainte pentru asasinarea oamenilor de stiinta si este opera Sionistilor", a spus vice guvernatorul Teheranului, Safarali Baratlou. La randul sau, vicepresedintele republicii islamice, Mohammad Reza Rahimi a sustinut ca dusmanii Iranului ar trebui sa stie ca nu pot preveni progresul tarii apeland la asemenea de acte de terorism".
Intr-un discurs din 2010, lordul John Sawers, seful MI6, a spus ca "avem nevoie de operatiuni de strangere a informatiilor pentru a face mult mai dificil pentru state ca Iran sa dezvolte arme nucleare". El a adaugat ca serviciile de informatii au rolul de "a afla ce fac aceste state...si sa identifice modalitati prin care sa le reduca accesul la materiale vitale si tehnologie".
Ultimele evenimente vin sa ascute teama privind o confruntare militara majora intre Iran si vest pe tema programului nuclear. Vestul a raspuns refuzului iranienilor de a se supune presiunii internationale printr-un embargou asupra produselor petroliere, in timp ce Iranul a repliat ca va inchide stramtoarea Hormuz, cruciala pentru tancurile petroliere. Cine va face insa urmatorul pas?
Sursa foto: YouTube
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
