Soldul net al intrarilor de capitaluri straine in Statele Unite s-a diminuat in luna mai de la 90,5 la 60,8 miliarde de dolari, inseland astfel asteptarile economistilor care mizau pe un excedent al balantei de capitaluri de 75,5 miliarde de dolari, potrivit unui studiu al agentiei Reuters, citata de cotidianul francez La Tribune.
De aceasta data cifrele nu au mai provocat panica insa in lumea financiara, si asta fiindca excedentul de capitaluri depaseste cu mult deficitul balantei comerciale, care se ridica in martie la 62 de miliarde de dolari, iar in februarie la 65,74 miliarde de dolari.
Valoarea titlurilor achizitionate de investitorii straini in luna martie s-a ridicat la 89,2 miliarde de dolari (in vreme ce la inceputul anului se atinsese suma de 102,5 mld. dolari). Investitiile americanilor peste hotare au fost de aproximativ 19,4 miliarde de dolari in martie (si de 12 miliarde luna precedenta). Cei mai interesati de titlurile americane au fost investitorii privati (investitiile acestora crescand cu 15,6 miliarde de dolari in decurs de o luna de zile), investitorii institutionali aratandu-se extrem de reticenti (valoarea capitalului introdus de acestia a scazut cu aproximativ 14,4 miliarde de dolari in acelasi interval de timp).
Inca din 2004, releva sursa citata, balanta de plati americana demonstreaza ca finantarea deficitului se bazeaza pe capitalurile de origine privata (care la randul lor sunt un semn al rentabilitatii sistemului american).
La nivel anual, excedentul balantei de capitaluri a atins 909,6 miliarde de dolari in luna martie, fata de 764,1 miliarde de dolari cu un an in urma.
Cel mai mare detinator de titluri americane ramane Japonia, (cu 640,1 miliarde de dolari), iar pe locul urmator se afla China, cu 321,4 miliarde de dolari.
Dolarul isi continua deprecierea
In ciuda situatiei relativ bune a excedentului balantei de capitaluri, dolarul isi continua deprecierea.
Desi fenomenul pare sa se afle sub deplinul control al Rezervelor federale, exista posibilitatea ca acesta sa prezinte o serie de riscuri pentru marile puteri, si sa se intoarca ca un bumerang impotriva SUA. De la 1 ianuarie dolarul a scazut cu aproximativ 10% fata de euro si lira sterlina, si cu 7% fata de yen. Fata de dolarul canadian se afla la cel mai scazut nivel inregistrat de la sfarsitul anilor '70.
Din punct de vedere teoretic, o scadere a dolarului ar trebui sa stimuleze cresterea consumului de produse interne si sa stopeze astfel derapajul imensului deficit comercial. In realitate insa fenomenul ar putea avea efecte colaterale extrem de grave. Printre altele ar putea duce la o crestere a inflatiei si la un raspuns agresiv din partea Fed, care s-ar vedea indreptatita sa ridice rata dobanzii, atentioneaza Julian Jessop, economist al cabinetului Capital Economics. Mai departe, o crestere a creditelor ar putea afecta direct valoarea investitiilor private (interne si externe), adica exact a acelui domeniu care sustine echilibrarea deficitului comercial. Din cauza acestor efecte colaterale, care se fac tot mai simtite, economistii au ajuns sa sustina ca politica Fed nu va duce decat la un dezastru economic.
Reactii pro si contra
Daca initial oficialii zonei euro au privit ca extrem de favorabila intarirea monedei unice in raport cu deviza americana, acum au inceput sa apara temeri ca o mentinere a ritmului de depreciere a dolarului ii va afecta puternic pe exportatori, si implicit avansul economic al zonei euro, oricum extrem de anemic.
In ceea ce ii priveste pe japonezi, principalii investitori straini de pe piata americana, acestia au deplans inca de la inceput deprecierea mult prea rapida a dolarului, care le afecteaza propriile afaceri. Ramane de vazut in acest context care va fi politica Fed in viitorul apropiat.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
