Procedura de alegere a Papei a fost supusa unor numeroase schimbari, pana sa fie definitivata in mecanismul actual de desemnare a Suveranului Pontif de catre cardinali si in spatele usilor inchise, relateaza AFP.
Interventia suveranilor sau a marilor familii, chiar prin forta armata, in alegerea Papei l-a determinat pe Nicolae al II-lea sa reactioneze, publicand la 1060 bula papala In Nomine Domini. Textul a definitivat procedura de alegere a papei, care nu se va mai face de catre laici, ci exclusiv de cardinali.
La 21 noiembrie 1970, Paul al VI-lea a definitivat caracteristicile actuale ale colegiului electoral: varsta maxima a unui cardinal care poate participa la alegeri este de 80 de ani, iar numarul maxim de cardinali electori este de 120. Ioan Paul al II-lea a confirmat aceste proceduri in februarie 1996 prin constitutia apostolica "Universi Domini Gregis" (Intreaga turma a Domnului)"
In ultimii ani, internationalizarea tot mai accentuata a colegiului cardinalilor a facut din ce in ce mai aleatorie orice previziune asupra alegerii urmatorului papa.
Alegerea papei trebuie sa se desfasoare in afara oricarei presiuni exterioare, conclavul (cum clave - sub cheie) este izolat de exterior.
Aceasta izolare exista din 1271, cant in Viterbe (Italia), cardinalii care nu reuseau sa ajunga la un acord asupra gasirii unui succesor pentru Clement al IV-lea au fost inchisi de catre crestini si supusi unui regim strict cu paine si apa, pentru a-i determina sa aleaga mai repede urmatorul Papa.
Alesul, Grigorie al X-lea, a facut din aceasta o regula, exceptand regimul de paine si apa.
In prezent, au fost realizate amenajari speciale la Vatican, in scopul de a asigura izolarea "marilor electori", dar si pentru a permite traiul in conditii de minim confort in timpul conclavului, in conditiile in care numerosi membri sunt in varsta.
Cardinalii intera in conclav la cel putin 15 zile si maxim 20 de la decesul sau retragerea Papei. Ei trec in cortegiu din Capela Paulina in Capela Sixtina. Apoi se inchid portile, se scot cheile, iar izolarea este verificata de cardinalul sambelan la interior si de prefectul Casei Pontificale la exterior.
Cardinalii nu au voie sa voteze pentru ei insisi si trebuie sa depuna pe rand un juramant de respectare a votului secret si de acceptare a rezultatului. Ei jura ca acela dintre ei care va fi ales nu va renunta niciodata sa revendice drepturile depline ale pontifului roman.
Procesul de votare se desfasoara in Capela Sixtina, cu doua scrutine dimineata si doua seara. Buletinele de vot sunt apoi arse. Cardinalul care obtine doua treimi din voturi este ales. In cazul unui impas, exista si posibilitatea votului cu majoritate absoluta.
Dupa ce este obtinut rezultatul, decanul Colegiului Cardinalilor il intreaba pe castigator daca accepta alegerea. In cazul in care o face, acesta devine Papa, iar competentele sale se extind imediat asupra lumii catolice din intreaga lume.
Noul Papa trebuie sa declare ce nume va purta ca suveran pontif.
In timpul desfasurarii scrutinului, o soba din capela sixtina informeaza multimea adunata in Piata Sfantul Petru in legatura cu rezultatul votului. Daca fumul este negru, Suveranul Pontif nu a fost ales. Daca este alb, inseamna ca a fost ales un nou Papa.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
