Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat in plenul Parlamentului demisia guvernului, cu doar cateva luni inainte de alegeri, in contextul unor proteste violente care au cuprins in ultimele zile Capitala si zeci de orase din Bulgaria pe fondul unei majorari puternice a valorii facturilor la energie electrica.
Ca urmare a depunerii mandatului de catre Boiko Borisov (foto), presedintele bulgar Rosen Plevneliev va incerca in cele din urma sa formeze un guvern interimar care sa administreze afacerile tarii pana la alegerile nationale, prevazute initial pentru iulie, dar care cel mai probabil vor fi devansate cu cateva saptamani. Insa, atmosfera politica de la sud de Dunare, din ce in ce mai toxica ar putea prelangi formarea unui Guvern interimar. De altfel, liderul partidului socialist din Bulgaria si al opozitiei, Sergey Stanishev, citat de Wall Street Journal, a atacat rapid administratia Borisov, imediat dupa demisie, etichetand aceasta decizie drept una de panica si disperata.

Protestele care au dus la demisia Guvernului au izbugnit cu o saptamana in urma, insa au luat amploare duminica, atunci cand aproape 100.000 de persoane din peste 35 de orase au participat la cele mai mari actiuni de protest din ultimii 16 ani din Bulgaria. Protestatarii sunt nemultumiti de austeritate, cresterea mare a facturilor la energie electrica si nu in ultimul rand de coruptie.

Demonstratiile au continuat luni si marti si au degenerat in manifestatii anti-guvernamentale. Un numar de 28 de oameni au fost raniti in timpul ciocnirilor, atat protestatari cat si politisti. Principala revendicare a protestatarilor a fost renationalizarea celor trei societati de distribuire a electricitatii dupa ce facturile au ajuns sa depaseasca si 120% din pretul energiei consumate.

Facturile la electricitate din ianuarie, a caror valoare s-a dublat in comparatie cu decembrie, au declansat protest. Sloganurile antiguvernamentale s-au multiplicat luni, cu ocazia demiterii vicepremierului si ministrului Finantelor, Simeon Djankov. "Incepe sa se creeze o situatie revolutionara. Oamenii refuza sa fie guvernati de cativa monopolisti si oligarhi", a apreciat marti politologul Evgheni Dainov pentru postul de televiziune Nova.

Statul bulgar s-a razgandit insa in privinta retragerii licentei de operare a distribuitorului de energie CEZ, solicitand companiei ca pana in aprilie sa elimine toate neregulile constatate, precum si in privinta deciziei de reducere a pretului electricitatii cu 8%. Fostul premier Boiko Borisov declarase marti ca licenta CEZ va fi revocata pana la sfarsitul zilei. Noua decizie a autoritatilor, ofera CEZ timp sa corecteze neregulile constatate de autoritatile bulgare pana in 16 aprilie, potrivit Mediafax.

Totodat, autoritatea de reglementare de la suf de Dunare a dat inapoi si in privinta reducerii pretului energiei cu 8%. Borisov anuntase, de asemenea, o reducerea pretului electricitatii, de la 1 martie. Pentru a reduce preturile, urmatorul guvern ar fi fost nevoit sa rentionalizeze unitatile de productie a energiei electrice si retroactiv sa taie subventiile pentru energie electrica. Pe de alta parte, investitorii la bursa din Sofia vand masiv actiuni, iar cotatiile companiilor din Bulgaria sunt in scadere puternica.

O "primavara bulgara" prelungita?


"Nu se poate pune problema unei situatii similare cu Primavara araba, asa cum s-a intamplat anul trecut in Libia si Egipt, si in cazul Bulgariei. In tarile respective, existau niste lideri politici aflati de foarte multi ani la conducere care au plictisit, propriu-zis, iar tensiunile acumulate in randul populatiei au dus in cele din urma la acel val de proteste care a dus la resturnarea regimurilor politice autoritare", a declarat sociologul Alfred Bulai (foto), conferentiar universitar doctor la Catedra de Sociologie a Facultatii de Stiinte Politice, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative.

In opinia sa, astfel de proteste sunt, de obicei, alimentate de mai multi factori, cei mai importanti fiind: suportabilitatea regimului politic, tensiunea acumulata in randul populatiei si conditiile de viata. Ultimele doua au fost insa si factorii declansatori ai protestelor din tara vecina. „Au existat tensiuni acumulate, iar ceea ce a aprins scanteia a fost probabil majorarea facturilor la electricitate, care au un efect direct asupra conditiilor de viata. In fond, nu conteaza masura luata de Guvern, ci tensiunea acumulata. Dupa alegeri, probabil ca tensiunea prezenta pe strazile din Bulgaria se va diminua”.

Spre comparatie, in Romania suntem imediat dupa alegeri, si nu se pune problema unor astfel de proteste in cazul unor scumpiri sau masuri mai nepopulare luate de Guvern, mai spune Alfred Bulai. In Bulgaria erau prevazute alegeri parlamentare pentru luna iulie. "La noi, abia s-a resetat situatia politica, iar gradul de incredere si popularitate este destul de ridicat. Tot ceea ce este mai delicat, chiar daca nu este asa cum s-a promis in campania electorala, poate fi adoptat acum mai usor. Cand exista reticenta in randul populatiei poti sa iei si masuri mai directe".

El a adaugat ca in aceeasi pozitie favorabila se afla si PDL in 2009 cu 30% in sondaje si care, impreuna cu PSD detinea majoritatea parlamentara. Ramas singur la guvernare, "PDL a amanat masurile dure pentru 2010, ceea ce i-a costat foarte mult, mai ales dupa taierile de salarii din sectorul bugetar, cand se acumulasera deja tensiuni. Cu toate acestea, nu au fost asa dure reactiile, comparativ cu Bulgaria, unde tensiunile sunt mult mai mari, in perioada de dinaintea alegerilor".

Paradis fiscal pentru firme, greu pentru populatie


Bulgaria reprezinta, in prezent, o atractie financiara pentru investitori, in contextul in care, dispune de unul dintre cele mai mici impozite din Uniunea Europeana pentru profitul companiilor, de numai 10%, iar impozitul pe dividende este de 5 %, comparativ cu 16% cat este in Romania.

De asemenea, firmele din Bulgaria nu sunt obligate sa depuna declaratii fiscale trimestriale, ci doar o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 31 martie a anului urmator. Tot pana la 31 martie, societatile trebuie sa plateasca si impozitul pe profit anual. Astfel, fiscalitatea mult mai relaxata, birocratia mai mica, costurile mult mai mici cu forta de munca, preturi mai mici ale proprietatilor si chiriilor sau capitalul minim de 1 euro necesar la constituirea unei societati sunt doar cateva dintre motivele pentru multi romani au ales relocarea sau infiintarea unor societati comerciale in Bulgaria. O situatie similara a fost si in cazul inmatricularii autoturismelor, in contextul taxei auto.

In plus, exista un plafon de scutire a platii TVA. Inregistrarea ca platitor de TVA este obligatorie numai atunci cand cifra de afaceri depaseste 50.000 leva (aprox. 25.000 euro) in ultimele 12 luni. Dupa inregistrarea ca platitor de TVA, se poate reveni la incadrarea de neplatitor, numai daca cifra de afaceri este mai mica de 50.000 leva in ultimele 18 luni. Codul TVA este numarul de inregistrare al firmei la care se adauga prefixul BG.

La constituire, nici o firma nu este platitoare de TVA. Inregistrarea in scopuri de TVA se face ulterior. Daca cifra de afaceri a firmei va depasi 50.000 leva/12 luni, firma va fi inregistrata automat (de catre Fisc) ca platitoare de TVA , iar proprietarii firmei vor face documentatia necesara. Documentatia si procedurile de inregistrare ca platitor de TVA sunt un serviciu distinct si se taxeaza separat - 200 euro. Pentru administratorul firmei care este unul din asociati, dar nu este bulgar, se plateste o asigurare de 50 euro/luna. Daca administratorul este bulgar este necesar sa fie salariat al firmei, iar asigurarea este inclusa in impozitul pe salariu.

De exemplu, o societate comerciala SRL, avand ca obiect de activitate “productie de mobila”, cu un fond de salarii de 45.000 lei pentru un numar mediu de salariati de 25, taxele si impozitele pentru salarii in Romania sunt de aproximativ 27.900 lei. in Bulgaria, acestea ajung la aproximativ 15.300 lei.


In acelasi timp, conditiile de trai pentru bulgari s-au inrautatit in ultimii ani, mai mult decat in cazul romanilor, odata cu declansarea crizei financiare (vezi graficele urmatoare).

Considerata cea mai saraca tara din Uniunea Europeana, dar imediat in urma Romaniei, Bulgaria a cunoscut o dezvoltare importanta in sectorul turistic, acesta fiind de altfel si mai singurul atuu al economiei acestei tari, in contextul in care industria, la fel ca in Romania, s-a dezvoltat doar extensiv nu si intensiv, iar populatia este preponderent concentrata in jurul a celor trei mari orase: Sofia (Capitala tarii), Varna si Burga. Ultimele doua orase reprezinta chiar puncte turistice importante.

Potrivit Eurostat, cea mai saraca regiune din Uniunea Europeana este zona Severozapaden din Bulgaria, care are un PIB pe locuitor de 28% din media europeana raportata pe 2008, urmata la distanta foarte mica de regiunea nord-est a Romaniei, reprezentata de judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui.





Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri