Dorindu-se a fi o replica a Forumului de la Davos, intalnirea celor cateva mii de oficiali si economisti din toata lumea, de la Sharm El Sheikh, a incercat sa abordeze problemele pe care spatiul occidental nu le-a permis.
Desfasurat sub supravegherea unui coplesitor aparat de securitate, Forumul a fost prezidat de presedintele Egiptului, Hosni Mubarak.
Desi subiectul central al discutiilor l-a reprezentat boom-ul petrolier, minisummit-ul israeliano-palestinian, desfasurat ieri, a reusit sa catalizeze interesul majoritatii participantilor, fiind prima intalnire de acest fel de la succesul Hamas in Palestina.
Disensiunile privind rolul Americii in zona si politica dura fata de Iran s-au facut simtite de la primele discursuri. Astfel, Egiptul, care este unul dintre cei mai buni colaboratori ai Statelor Unite in zona nu a ezitat sa critice Guvernul de la Washington, datorita presiunilor pentru implementarea si grabirea ritmului reformelor democratice. ''Egiptul este mereu o tinta. De cum incepem sa inregistram unele progrese economice, unii vor sa ne traga inapoi'', a declarat pentru AP premierul Ahmed Nazif. Perspectiva sustinuta unanim de participantii veniti din aproape 50 de state ale lumii a fost aceea a necesitatii continuarii reformelor economice liberale si a exploatarii totale a resurselor.
''Actuala mana petroliera, a subliniat vicepresedintele Forumului, trebuie sa fie folosita pentru realizarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung si pentru crearea de oportunitati pentru noile generatii''.
Potrivit Bancii Mondiale, regiunea are nevoie de o rata de crestere intre 6 si 7%, pentru urmatorii 20 de ani daca vrea sa evite o rata a somajului de peste 25%.
Un eveniment unic in cadrul acestui forum l-a constituit asa-zisul ''antisummit'', care urma sa se desfasoare ieri la Cairo si care trebuia sa reuneasca jurnalisti, membri ai societatii civile si partide de opozitie din lumea araba.
Criza petrolului si problema iraniana
Participantii la Forumul economic mondial nu au ezitat sa critice Statele Unite pentru folosirea a doua masuri in relatiile pe care le au cu Orientul Mijlociu. Un argument al acestei proceduri, a declarat Mubarak, este tocmai faptul ca Washington-ul inchide ochii in fata dezvoltarii nucleare a Israelului, dar cauta in acelasi timp sa sanctioneze Iranul.
Aceasta tensiune dintre Statele Unite si Iran este si principala cauza a boom-ului petrolier din ultima vreme. Desi s-ar putea spune ca explozia preturilor la petrol este o adevarata mana cereasca pentru aceste tari, bogate in resurse, lucrurile nu stau deloc asa.
In majoritatea tarilor din Orientul Mijlociu capacitatea de rafinaj este cu mult sub necesitatile pietei interne, iar pretul carburantilor este puternic subventionat de catre stat.
Altfel spus, desi sunt mari exportatori de titei, asiaticii sunt si mari importatori de produse rafinate, motiv pentru care castigurile lor nu sunt atat de fabuloase pe cat s-ar crede. In aceasta situatie se afla si Iranul.
Acesta nu ar putea rezista, au subliniat economistii, in fata unor sanctiuni economice internationale, deoarece ar fi privat de carburanti.
Totodata insa, voci din lumea petrolului subliniaza ca, o sistare a importurilor de petrol din Iran, pe fondul unei instabilitati generale pe care o traverseaza aceasta piata, ar putea duce la preturi de peste 120 de dolari barilul, fapt ce ar putea avea consecinte dezastruoase in tarile in curs de dezvoltare.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
