Patru tari din Zona Euro - Grecia, Irlanda, Portugalia si Cipru - au salvate deja de la faliment si sunt angajate in cadrul unor programe de redresare economica si financiara convenite cu "troica" formata din FMI, Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana. Insa, Spania ar putea reprezenta cel mai important test pentru constructia europeana.
Germania vrea noi reforme si progrese mai rapide in tarile zonei euro afectate de criza datoriilor, scria publicatia Der Spiegel in luna aprilie, citand un raport pregatit de biroul cancelarului Angela Merkel. Pana acum, regulile bugetare au reusit sa initieze in toate statele zonei euro o "mobilizare politica generala pentru reforme structurale si o mai buna competitivitate". Totusi, in Italia "piata muncii poate fi liberalizata mai mult", in timp ce in Grecia si Spania sunt "esentiale" noi reforme in privinta legilor prea rigide de pe piata muncii, mentiona, de asemenea, publicatia germana.

Economia spaniola este in recesiune de peste 22 de luni, iar Premierul spaniol Mariano Rajoy a obtinut recent o prelungire de inca doi ani, pana in 2016, a termenului pana la care trebuie sa reduca deficitul bugetar la maximum 3% din PIB, desi anul trecut Spania fusese deja pasuita cu inca un an.

Cu toate ca au trecut peste doi ani de la valul de proteste incepute la Madrid de catre tinerii spanioli, nemultumiti de lipsa locurilor de munca, starea de spirit persista. Guvernul condus de Mariano Rajoy este nepopular, dar la fel este si opozitia. Si in timp ce populatia altor tari din zona euro afectate de criza arunca vina pe nemti pentru problemele lor, spaniolii recunosc faptul ca platesc pentru propriile excese, in special pentru speculatiile din real estate, scrie The Economist.

Guvernul estimeaza un deficit ugetar de 6,3% din PIB pentru acest an, fata de peste 10% anul trecut. Tinta pentru 2016 este de 2,7% din PIB. Datoria de stat va urca la 96,2% din PIB anul viitor si 99,8% in 2016. Vicepremiul Soraya Saenz a afirmat recent ca guvernul va lua masuri de stimulare a economiei, stabilind pentru anul viitor o tinta de crestere economica de 0,5%. In luna iulie a anului trecut, Madridul estima ca economia Spaniei ar urma sa creasca in 2014 cu 1,2%. Randamentul obligatiunilor de stat spaniole cu maturitatea la 10 ani a urcat usor dupa prezentarea noului program economic, la 4,3%, insa este cu mult sub recordul de 7,75% inregistrat in luna iulie a anului trecut, inainte ca BCE sa promita ca va face tot ceea ce va fi necesar pentru a sprijini moneda euro.

In pofida acestor semne de reviriment, criza creditelor pentru firmele mici se inrautateste. Ritmul falimentelor in randul companiilor se ridica la peste zece ori comparativ cu nivelul de dinaintea crizei financiare, iar una dintre nefastele consecinte este ca somajul a atins un nivel record de 27%, de care sunt afectati in special tinerii spanioli. In ultimele 17 luni au disparut peste 1,2 milioane de locuri de munca, urcand suma totala la 6 milioane incepand cu 2007. In Uniunea Europeana, doar in Grecia au disparut din piata mai multe locuri de munca, scrie, de asemenea, The Economist.

Spania ar putea fi cel mai important test de Euro


Patru tari din Zona Euro - Grecia, Irlanda, Portugalia si Cipru - au salvate deja de la faliment si sunt angajate in cadrul unor programe de redresare economica si financiara convenite cu "troica" formata din FMI, Uniunea Europeana (UE) si Banca Centrala Europeana (BCE). Spania, pe de alta parte, a ajuns doar aproape de un bailout, desi anul trecut a accesat 41 de milioane de euro dintr-un fond de 100 de milioane de euro pentru a-si salva bancile. Insa, spre deosebire de Franta, statul iberic a realizat reforme structurale mari, iar fata de Italia, guvernul condus de Mariano Rajoy are sanse sa se mentina pana la urmatoarele alegeri din 2015.

Programul de restructurare si reforma implementat de guvern a inceput, de asemenea, sa produca rezultate. Zeci de institutii financiare au fost obligate sa fuzioneze, daca nu au falimentat din cauza imprumuturilor ipotecare, iar bancile ramase au fost recapitalizate. Nici sectorul public nu a scapat de restructurare, spre deosebire de situatia din alte state europene, de unde 375.000 de locuri de munca au fost desfiintate.

Si economia reala a cunoscut semne de ameliorare, in contextul in care la o rata a somajului de 27%, cei angajati au preferat sa li se taie din salariu decat sa ramana someri, iar cei fara loc de munca accepta si salarii cu mult mai reduse decat inainte, ceea ce a sporit competitivitatea muncitorilor spanioli. Contul curent extern a trecut de la un deficit de aproape 10% din PIB in 2008 la un excedent, si nu numai din cauza diminuarii importurilor. Spania a cunoscut in 2012 cea mai rapida rata de crestere a exporturilor din UE.

Chiar si asa, trei mari probleme ar putea anula acest reviriment.

Una dintre acestea este criza creditelor, amintita anterior. In pofida randamentelor mai reduse la obligatiuni, creditele pentru intreprinderile mici si mijlocii raman greu accesibile in comparatie cu nordul Europei. Si desi au fost capitalizate si dispun de provizioane, bancile inca rostogolesc datorii de la mai multe firme de constructii, in contextul in care preturile proprietatilor imobiliare sunt doar o treime fata de perioada de dinaintea crizei.

A doua mare problema, in opinia The Economist, este reprezentata de ritmul lent al reformei. Spaniolii au acceptat reduceri salariale, pentru a restabili competitivitatea pierduta. Dar mai este nevoie de reforme sociale, un salariu minim mai mic in unele regiuni si locuri de munc part-time si de a reduce povara pensiilor. Se pare ca guvernul condus de Rajoy nu are curajul de a impinge astfel de reforme in prezent. Cu toate acestea, fara rata somajului din Spania ar putea sa persiste, scrie publicatia citata. Ofiialii spanioli spun insa ca piata fortei de munca este de fapt mult mai flexibila decat pare, deoarece in anii de boom economic peste cinci milioane de imigranti au venit in Spania, iar actualmente se inregistreaza o emigrare si populatia este in scadere. Dar o rata ridicata a somajului pe termen lung, va reduce calitatea fortei de munca.

Mai presus de toate acestea este o a treia problema, si anume cererea insuficienta din piata si o lipsa a surselor de crestere economica sustenabila. Cum cheltuielile publice, de consum si investitii sunt limitate, guvernul isi pune toate cartile pe cresterea exporturilor. Cu toate acestea, exporturile totale reprezinta mai putin de o treime din PIB si aproape doua treimi merg spre tarile din Zona Euro lovite de recesiune. Este greu de vazut cum chiar si in cazul unor exporturi puternice acestea pot compensa o cerere interna slaba. Si in cazul in care cresterea PIB nu va cunoaste o revenire puternica, problemele bancilor spaniole si criza creditelor neperformante va reveni rapid.

Sursa foto: Freedigitalphotos.net

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri