Afacerile Uniunii Europene (UE) au ajuns in mainile Lituaniei, incepand cu 1 iulie, care succede Irlanda la presedintia UE. Este pentru prima data cand unul dintre cei trei "Tigrii Baltici" au preluat conducerea Consiliului European, mandat de 6 luni care se anunta drept: "o sarcina mare, pentru o natiune mica".
Statul baltic a anuntat ca vrea sa plaseze presedintia Uniunii Europene sub semnul unei apropieri de fostele republici sovietice, initiativa perceputa de Moscova ca o ingerinta in zona sa de influenta. "Europa trebuie sa inteleaga ca momentul este crucial ca partenerii din est sa se apropie de Uniunea Europeana. Dorim sa ajutam aceste tari", a declatat presedintele lituanian Dalia Grybauskaite, potrivit AFP, citat de Mediafax. De altfel, Lituania va gazdui in noiembrie un summit intre UE si sase state din Parteneriatul estic, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan si Georgia.

Dalia Grybauskaite a punctat cu aceasta ocazie ca UE trebuie sa se implice intr-un proces de integrare mai rapid si mai profund, evitand sa aplice o dubla masura fata de aceste tari si fostul lor patron estic Rusia, in probleme precum liberalizarea vizelor.

Lituania a fost prima tara care a reusit sa se rupa de blocul format de fosta Uniunea Sovietica (URSS), in martie 1990, devenind o economie independenta. Situata intre Letonia si Rusia, in Europa de Est, Lituania acopera o suprafata de 65.300 km2 si avea o populatie de 3.525.761 de persoane in iulie 2012, de doua ori mai mult decat capitala Romaniei. Lituania este insa cea mai mare tara dintre cele trei state baltice si una dintre economiile cu cea mai rapida rata de crestere din UE. A aderat la NATO si UE in 2004, dar a stat departe de Zona Euro. Cel putin pana in 2015.

In timpul crizei mondiale, economia tarii s-a prabusit cu 14,8% in 2009, iar autoritatile de la Vilnius au luat masuri drastice de austeritate pentru a reveni la crestere. Pentru acest an, guvernul anticipeaza o crestere economica de 3%, comparativ cu 2012 cand a insumat un Produs Intern Brut (PIB) in valoare de 32,7 miliarde euro, mare parte datorat valorii adaugate obtinute din productia industriala. Comertul extern este realizat in principal cu Rusia.

Un mandat cu o multime de sarcini


"O multime de oameni (n.r. lituanieni) inca mai considera ca Uniunea Europeana nu are nimic de-a face cu ei", a declarat jurnalista de origine lituaniana Egle Merkyte, pentru Deutsche Welle. "Mai este inca un drum lung pana la a recunoaste Uniunea drept o organizatie «a noastra»". Evident in acest sens este, de asemenea, faptul ca pana in anul 2011, "Lituania era singura tara din spatiul comunitar care nu avea un jurnalist acreditat la Bruxelles". Pe langa lipsa de fonduri, publicatiile si televiziunile din Lituania, considerau UE un subiect prea putin atragator pentru publicul din tara baltica.

O sarcina mare, pentru o natiune atat de mica. Asa s-ar putea descrie agenda europeana a Lituaniei pe urmatoarele sase luni, in contextul in care foarte multe lucruri au ramas nerezolvate din mandatele anterioare. Grybauskaite estimeaza ca aproximativ 85% din agenda acestei presedintii a fost mostenita din trecut, cu referire in special la criza financiara si extinderea uniunii bancare. Mai mult, in jur de 70 de legi diferite, trebuie introduse numai pentru bugetul UE din periaoda 2014-2020.

Ca urmare, dupa acordul politic de la Bruxelles privind bugetul UE, presedintia lituaniana trebuie sa negocieze detaliile programului de 960 miliarde de euro. Acordul referitor la buget trebuie sa fie aprobat cu majoritate calificata de Parlamentul European, care se va reuni in sesiune plenara de saptamana viitoare. Intre timp, cel mai nou membru al UE, Croatia, trebuie, de asemenea, sa ia parte la proces, desi alegerile parlamentare au loc abia in mai 2014.

Guvernul lituanian s-a aratat constient de aceste noi provocari, iar prima masura adoptata a fost reprezentata de triplarea personalului delegat la Bruxelles. "Sunt acum paroximativ 200 de reprezentanti, nu doar diplomati, ci si trimisi speciali pe diverse domenii", a declarat Vytautas Leskevicius, ministrul adjunct de externe al Lituaniei pentru Deutsche Welle. De asemenea, pentru toti reprezentantii Guvernului care se vor deplasa la Bruxelles a fost impus un test de cunostinte lingvistice - engleza, franceza si germana - sub prezumtia ca ar fi neprofesional daca un delegat nu ar cunoaste macar una dintre aceste limbi.

Problema ucraineana


Lituania, care succede Irlanda la presedintia UE, va gazdui in noiembrie un summit intre UE si sase state din Parteneriatul estic, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan si Georgia. In timpul summitului, Ucraina ar putea semna un acord de asociere comerciala cu UE, aflat in discutie de mult timp. Lituania vrea se ridice discutiilor problemele legate de energie, de dezvoltare a regiunii Marii Baltice si a controalelor la frontierele externe ale UE.

Totodata, Lituania doreste sa aduca Uniunea Europeana ma aproape cu vecinii sai estici, cum ar fi Ucraina, Georgia, Armenia, si - pe termen lung - Belarus. Ar fi un succes considerabil in cazul se va ajunge la semnarea unui tratat de asociere cu Ucraina.

Cu toate acestea, situatia politica dificila din Ucraina pare sa fie principalul obstacol. De asemenea, UE a indicat in mai multe randuri ca vrea sa regleze cu autoritatile de la Kiev mai multe probleme legate de drepturile omului si in special detentia fostului premier Iulia Timosenko. "Succesul nostru va depinde foarte mult de situatia din aceste tari sii liderii acestora: vor introduce reforme sau nu?" a comentat Ramunas Vilpisauskas, director al departamentului de stiinte politice la Universitatea din Vilnius. "Sansa Lituaniei de a avea o influenta esentiala este limitata."

"Daca Europa nu incearca sa convinga aceste tari sa faca mai mult pentru democratie si drepturile omului, atunci ei nu vor face nimic", a declarat, de asemenea, Grybauskaite, pentru Deutsche Welle. "Europa nu trebuie sa piarda din vedere aceste tari, chiar daca este nevoie de multa rabdare".

Autoritatile din Rusia, care preseaza Ucraina sa intre in uniunea vamala rusa, sunt ingrijorate de concurenta venita din partea Parteneriatului estic.
"Suntem oarecum ingrijorati de apelurile lansare de anumiti lideri politici, pentru a dicta unor tari din Parteneriatul estic alegerea unei asocieri sau a alteia", a declarat joi ambasadorul rus in Lituania, Vladimir Sikvadze, cotidianului Vilniaus Diena.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri