Toate tarile care vor gazdui instalatii antibalistice ale Aliantei Nord-Atlantice vor fi considerate tinte legitime de catre Rusia, avertizeaza ambasadorul rus in Copenhaga, Mihail Vanin, amenintand ca navele militare daneze risca sa fie atacate daca Danemarca se va alatura sistemului antiracheta.

"Daca Danemarca se va alatura sistemului antiracheta, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va insemna ca navele militare daneze vor fi tinte ale rachetelor nucleare ruse. Este important sa se stie acest lucru", a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, intr-un interviu acordat publicatiei Jyllands-Posten, relateaza Mediafax.

"Nu cred ca danezii inteleg foarte bine situatia. Participarea la sistemul antiracheta va fi in detrimentul relatiilor dintre tarile noastre. Toate tarile care se vor alatura sistemului antiracheta NATO in viitor vor fi tinte ale rachetelor balistice ruse", a adaugat Vanin. "Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depasit limita", a reactionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press.

Danemarca a acceptat, in august 2014, sa participe cu cel putin o fregata la sistemul antiracheta NATO din Europa, care va include elemente terestre, stationate in Romania si Polonia, si instalatii navale.

Marea Neagra, principala zona de manevre in criza NATO-Rusia

Rusia si Alianta Nord-Atlantica si-au testat din nou capacitatile militare in aceasta saptamana, Marea Neagra devenind principala zona de manevre tactice pe fondul tensiunilor generate de criza din estul Ucrainei.

Sase nave militare NATO si un submarin s-au aflat in Marea Neagra in ultima saptamana pentru exercitii de rutina menite sa demonstreze capacitatea de aparare colectiva. La exercitii au participat crucisatorul american USS Vicksburg, patru fregate - NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (Romania), ITS Aliseo (Italia) - nava de alimentare germana FGS Spessart si un submarin turc.

In timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau in largul Portului Constanta, zona a fost survolata de un avion militar rus. Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa, care a luat si el parte la exercitii, spunea ca este normal ca aeronave de supraveghere sa culeaga informatii. In paralel, avioane de vanatoare NATO au incerceptat, pentru prima data anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 si Su-34 deasupra Marii Baltice, in spatiul aerian international.

In replica, Rusia a efectuat, in ultima saptamana, cele mai ample exercitii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianta Nord-Atlantica. Peste 8.000 de militari rusi au fost mobilizati la exercitii in sud-vestul Rusiei, inclusiv in Crimeea (anexata in urma cu exact un an) si in regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud si Abhazia. Flotele militare ruse au facut manevre in Marea Neagra, Marea Japoniei si Marea Barents.

Oficiali din Ministerul rus al Apararii au confirmat ca exercitiile, care vor dura pana la inceputul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia in ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare in regiunea Crimeea, iar rachete cu potential nuclear au fost pozitionate in enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia si Lituania.

Astfel, Marea Neagra a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice intre NATO si Rusia. Demonstratiile de forta militara au fost dublate de un schimb vehement de replici intre Occident si Rusia, expresii ale campaniilor de imagine si propaganda generate de criza ucraineana.

Un oficial militar rus afirma joi, potrivit agentiei TASS, ca navele NATO din Marea Neagra nu au avut nicio reactie la exercitiile efectuate de zece ambarcatiuni militare ruse insotite de zece avioane de vanatoare si recunoastere: "Navele NATO din Marea Neagra nu au avut nicio reactie la exercitiile ruse si nu au folosit munitie reala. Prezenta navelor NATO in Marea Neagra este pur si simplu demonstrativa".

In schimb, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksei Meskov, sustinea ca astfel de actiuni ale NATO sporesc riscul destabilizarii regionale. "Rusia este profund ingrijorata de numarul din ce in ce mai mare de exercitii militare efectuate de NATO in apropierea frontierelor Rusiei. Actiunile de acest fel sporesc riscul destabilizarii regionale", atragea atentia Meskov.

Analisti rusi au venit in sprijinul discursului intensificat de Moscova in ultimul an. Pavel Zolotariov, directorul-adjunct al Institutului rus pentru Studii privind Canada si SUA, sustine ca Washingtonul nu are nevoie de gasirea unei solutii politice la criza separatista din estul Ucrainei, pentru ca in acest caz Administratia de la Kiev va trebui sa ofere un statut special regiunilor Lugansk si Donetk. "Sfidand realitatile, Statele Unite continua sa intensifice presiunile asupra Rusiei, prelungind sanctiunile si facand demonstratii de forta in Marea Neagra", adauga analistul rus.

La randul sau, NATO a somat Rusia sa nu mai lanseze manevre militare neprevazute. "Alianta Nord-Atlantica exprima o profunda preocupare privind exercitiile neprevazute organizate de Rusia. Moscova a efectuat cel putin 12 exercitii militare inopinate in ultimii doi ani, in timp ce Alianta Nord-Atlantica nu a mai efectuat astfel de mavevre militare din timpul Razboiului Rece", a declarat un oficial NATO pentru agentia TASS.

Parlamentul de la Kiev a aprobat, marti, un proiect care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste abia dupa desfasurarea alegerilor regionale organizate de Administratia prooccidentala Petro Porosenko. Moscova sustine ca initiativa Kievului incalca termenii Acordului de la Minsk, semnat in 12 februarie de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei si Frantei. In acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o noua reuniune a liderilor Rusiei, Frantei, Germaniei si Ucrainei, "in scopul evitarii deteriorarii situatiei in regiunile estice ucrainene".

Liderii europeni au discutat, in cursul reuniunii Consiliului European, despre situatia din Ucraina, stabilind mentinerea sanctiunilor impuse Rusiei. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit in martie 2014 in regiunile Donetk si Lugansk, s-a soldat pana acum cu peste 6.000 de morti.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri