Atacurile teroriste din 22 martie de la Bruxelles au venit intr-un moment in care Uniunea Europeana inca nu isi revenise prea bine dupa atacurile din noiembrie 2015 de la Paris unde au murit 130 de oameni si se zbate din greu sa rezolve criza imigrantilor. Deopotriva, au venit in contextul in care sentimentul de identitate nationala se trezeste si pune la incercare principiile blocului continental, inclusiv libera circulatie a fortei de munca si acordul Schengen, care a insemnat eliminarea controalelor la frontiera intre statele membre.

Atmosfera de teama si suspiciune care s-a instalat in Europa Occidentala va agrava si mai mult aceste crize sociale, politice si economice cu care Uniunea Europeana se confrunta. Primul rezultat al atacurilor de la Bruxelles va fi reprezentat, cu siguranta, de o noua runda de dezbateri aprinse cu privire la reimplementarea sau nu a controalelor la frontierele interne din cadrul UE, nu doar externe, in special cele din zona Schengen.

Acordul Schengen a intrat in corul de dezbateri inca de la inceputul crizei imigrantilor in 2015, iar atacurile de la Paris au escaladat controversa, in special pentru ca autorii s-au deplasat intre Franta si Belgia, fara a fi detectati. In consecinta, Franta si alte tari si-au consolidat controalele de frontiera. Comisia Europeana a reactionat si a solicitat ca toate controalele la frontiera in spatiul Schengen sa fie eliminate pana la sfarsitul lui 2016. Cu toate acestea, cele mai recente atacuri - si cele potentiale care vor mai urma - vor face acest lucru foarte dificil.

Ca urmare, mai multe guverne din Europa de Vest ar putea anunta curand o noua legislatie cu privire la securitatea nationala, imbunatatirea controlului asupra luptatorilor (a se citi mercenari) care se intorc din teatrele de conflict de prin Orientul Mijlociu si Africa de Nord, precum si schimbul de informatii consolidate cu tarile vecine.

Membrii UE vor relua, de asemenea, discutiile cu privire la modul in poate fi combatut terorismul acasa si in tarile cu probleme, precum Libia sau Siria. Europenii vor deveni tot mai dispusi sa contribuie la coalitia impotriva Statului Islamic (la solicitarea Rusiei), eventual cu mai multe avioane de lupta si la misiunile de supraveghere ale NATO din Turcia.

O alta "victima" a atacurilor din Bruxelles ar putea fi chiar recentul acord intre Turcia si fragila UE pentru a limita sosirea solicitantilor de azil in Europa. Constientizarea amenintarii teroriste in statele membre UE isi va pune accentul pe frontierele externe ale blocului si, eventual, sa justifice o cooperare mai buna cu Turcia. Dar, atacurile ar putea reaprinde, de asemenea, si sentimente anti-musulmane din Europa spori solicitarile populatiei de a nu acorda dreptul de calatorie fara vize pentru cetatenii turci - una dintre prevederile cheie ale recentului acord semnat la Ankara pentru cooperarea in ceea priveste valul de imigranti din Orientul Mijlociu.

Sentimentul tot mai aprins anti-musulman ar putea conduce, de asemenea, la mai mult sprijin al populatiei pentru partidele nationaliste de pe intregul continent. Frontul National din Franta se bucura deja de un sprijin substantial in sondajele electorale. In Germania, partidul anti-imigratie Alternativa pentru Germania a inregistrat recent performante record in alegerile regionale si este in prezent al treilea cel mai popular partid din tara. In Franta si Germania vor avea loc alegeri generale in 2017, care se vor desfasura in contextul crizei imigrantilor si a atacurilor teroriste.

In ambele cazuri, partidele istorice se vor afla sub presiunea electorala din partea rivalilor nationalisti. Ca urmare, acestea vor trebui sa adopte probabil unele elemente ale platformelor partidelor nationaliste pentru a supravietui. Acelasi lucru poate fi de asteptat si in alte tari din Europa de Nord, cum ar fi Olanda sau Suedia, care au, de asemenea, miscari nationaliste relativ puternice. Partidele politice si grupurile de influenta care doresc ca Marea Britanie sa paraseasca Uniunea Europeana s-ar putea folosi, de asemenea, de recentele atacuri teroriste pentru a justifica o mai mare "izolare" a regatului fata de evenimentele de pe continent.

In cele din urma, atacurile de la Bruxelles vor afecta inerent economiile europene, desi probabil doar pentru o perioada scurta de timp. In zilele urmatoare, unii oameni din Belgia si alte tari din Europa de Vest ar putea decide sa evite zonele turistice sau dens aglomerate, cum ar fi cafenele si mall-urile, de teama unui alt atac terorist. Aceasta situatie va sufoca temporar consumul intern si sectorul turismului. Pentru majoritatea europenilor, amenintarea terorismului este acum o parte din viata lor de zi cu zi. Dincolo de politica si economia nationala, impactul pe termen lung ale atacurilor va afecta insasi structura deja subreda a Uniunii Europene.

Sursa informatii: Stratfor

Sursa foto: CRM / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri