Domeniul siderurgic este inca fragmentat, cu foarte multi actori, chiar daca fuziunea intre Arcelor si Mittal a creat un colos de trei ori mai puternic decat concurentul sau principal. O informatie noua, care ar trebui, conform opiniilor analistilor, sa determine o restructurare totala, este ca producatorii de talie mica sau medie sunt obligati sa isi uneasca fortele pentru a supravietui in fata noului gigant.
Fuziunea Arcelor-Mittal ar trebui sa determine "o schimbare completa a starii de spirit in sectorul siderurgic si o consolidare mai puternica", a afirmat, potrivit NewsIn, Socit Gnrale. O serie de grupuri doresc sa se protejeze impotriva acestor miscari: companiile care sunt numerele doi si trei mondial, Nippon Steel si Posco, au anuntat, vineri, majorarea participatiunilor incrucisate, pentru a evita sa fie asimilati si ei.
O alta problema majora pentru siderurgisti, in aceasta perioada de explozie a preturilor materiilor prime, este sa aiba prestanta in fata clientilor si furnizorilor mai mari de fier si de carbune, astfel incat sa influenteze stabilirea preturilor. "Siderurgistii se afla acum intre clienti si furnizorii de minerale care sunt foarte bine organizati. Aceasta este problema principala a consolidarii industriei", explica Arcelor-Mittal.
Intr-adevar, primul grup siderurgic, Arcelor-Mittal detine 10% din piata mondiala, dar primii trei producatori mondiali de fier, BHP Billiton, Rio Tinto si CVRD detin 70% din piata mondiala. "Grupurile doresc sa securizeze sistemul lor de aprovizionare si sa reduca riscurile, in conditiile in care preturile au atins un nivel istoric", a declarat economistul pentru probleme legate de otel de la OECD, Anthony de Carvalho.
Crearea unei aliante cu un grup care detine mine are, in acest context, foarte mult sens. Compania Corus, daca accepta oferta de a fi cumparata de Tata, va beneficia de resursele de fier si de carbune ale grupului indian.
Acelasi lucru este valabil si pentru compania Arcelor-Mittal care doreste sa isi asigure singura materiile prime, in proportie de 64%, in 2010, datorita minelor care ii apartin, prin fuziunea cu Mittal. De altfel, fuziunile in acest sector ar trebui sa fie facute, din ce in ce mai mult, conform unei axe nord-sud, pentru a crea aliante intre avansul tehnologic si costurile de productie scazute. "Grupurile vor sa fuzioneze, ca sa aiba acces la piete economice mai stabile si la tehnologii occidentale, si, in acelasi timp, sa profite de costurile scazute si de mine", considera de Carvalho. Conform parerii acestui economist, valul de fuziuni ar trebui sa fie continuat, mai ales in America Latina si in Rusia.
Compania rusa Severstal doreste sa intre pe piata bursiera londoneza, pentru a continua sa creasca, dupa ce Arcelor a respins candidatura ei pentru fuziune.
Un alt teren favorit pentru grupurile siderurgice este spatiul Indiei si al Chinei, care reprezinta 30% din productia si consumul mondial de otel. Singurul obstacol este legislatia care interzice unui grup strain sa preia majoritatea capitalului unui grup chinez. Acest aspect este considerat o frana in calea expansiunii, denuntata ca atare, in special de Lashkmi Mittal, care nu isi disimuleaza dorinta de a face achizitii in aceasta tara.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
