Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a votat duminica la scrutinul prezidential si legislativ la o scoala din cartierul Uskudar din Istanbul, informeaza dpa. Alegerile prezidentiale si legislative anticipate sunt considerate cruciale pentru viitorul tarii si in care presedintele Recep Tayyip Erdogan vizeaza un nou mandat, dar se confrunta cu o opozitie revigorata de un candidat social-democrat, Muharrem Ince, scrie Agerpres.
"Turcia, ca sa spun asa, realizeaza o revolutie democratica prin aceste alegeri", a declarat presedintele turc la sectia de votare, sustinand ulterior ca rata de participare la vot este foarte mare. "Rata de participare la vot nu este atat de mare nici macar in cele mai dezvoltate tari", a insistat el, adaugand ca la alegerile precedente aceasta s-a situat la 85%.
Erdogan a venit la vot impreuna cu sotia sa Emine - care a votat si ea -, cu fiica sa Esra Albayrak, sotul acesteia, Berat Albayrak, si copiii lor. Ulterior, Erdogan se va deplasa la Ankara, de unde a anuntat ca va urmari rezultatele scrutinului.
Cele aproape 181.000 de sectii de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) si se vor inchide la 17.00 (14.00 GMT). Scrutinul prezidential si cel legislativ au loc simultan in baza unei reforme constitutionale adoptate in aprilie 2017, care intareste considerabil prerogativele viitorului presedinte.
Citeste si:
In total, 56,3 milioane de alegatori sunt chemati la vot duminica, in timp ce cei aproximativ 3 milioane de turci din strainatate si-au putut exercita optiunile intre 7 si 19 iunie, in functie de tara in care se afla.
La aceste alegeri, turci vor vota atat pentru presedinte, cat si pentru deputatul de circumscriptie, introducand doua buletine intr-un singur plic.
Presedintele este ales prin sufragiu universal direct. Daca niciunul din candidati nu va obtine duminica peste 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc pe 8 iulie.
Sase candidati sunt in cursa prezidentiala: actualul sef al statului, Recep Tayyip Erdogan (AKP), Muharrem Ince (CHP), Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), aflat in spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) si Dogu Perincek (VP).
Alegerile, programate initial pentru luna noiembrie 2019, au loc in conditiile starii de urgenta impuse dupa puciul esuat din iulie 2016. Erdogan a decis devansarea lor cu 18 luni, posibil din cauza ingrijorarilor ca situatia economiei va continua sa se deterioreze.
Citeste si:
Opozitia a cunoscut insa intre timp o revigorare, constituindu-se intr-o reala amenintare pentru omniprezenta lui Erdogan, acuzat de derive autoritariste.
In conformitate cu reforma constitutionala, duminica vor fi alesi 600 de deputati, fata de 550 cati avea legislativul anterior.Sase candidati sunt in cursa prezidentiala: actualul sef al statului, Recep Tayyip Erdogan (AKP), Muharrem Ince (CHP), Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), aflat in spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) si Dogu Perincek (VP).
Alegerile, programate initial pentru luna noiembrie 2019, au loc in conditiile starii de urgenta impuse dupa puciul esuat din iulie 2016. Erdogan a decis devansarea lor cu 18 luni, posibil din cauza ingrijorarilor ca situatia economiei va continua sa se deterioreze.
Opozitia a cunoscut insa intre timp o revigorare, constituindu-se intr-o reala amenintare pentru omniprezenta lui Erdogan, acuzat de derive autoritariste.
Citeste si:
In conformitate cu reforma constitutionala, duminica vor fi alesi 600 de deputati, fata de 550 cati avea legislativul anterior.
Deputatii sunt alesi intr-un singur tur de scrutin in fiecare din cele 81 de provincii ale tarii. Mandatele sunt atribuite proportional cu numarul de voturi obtinute. Spre a favoriza majoritati stabile, doar partidele care vor intruni peste 10% din sufragii la nivel nationale vor participa la aceasta distribuire.
In baza unei legi adoptate in marte, partidele au putut constitui pentru prima data aliante, care le va permite celor care nu au obtinut 10% din voturi sa acceada totusi in parlament.
Pe buletine, partidele sunt grupate in aliante, dar alegatorii vor aplica stampila pe casuta unui singur partid. Opozitia denunta masuri vizand intimidarea numitor alegatori, mai ales in sud-estul cu majoritate kurda.
Citeste si:
Pentru alegerile legislative au fost formate doua aliante. Prima, Alianta Poporului, grupeaza Partidul Justitiei si Dezoltarii (AKP, la putere) si Partidul Actiunea Nationalista (MHP). Partidul Marii Uniuni (BBP) prezinta candidati pe listele AKP.
A doua, Alianta Natiunii, este formata din Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Partidul Bun (Iyi Parti, dreapta nationalista) si Partidul Fericirii (Saadet, conservator). Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd), Huda-Par (islamist kurd) si Partidul Patriotic (VP) se prezinta singure.
Sursa foto: kafeinkolik . Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
