Parlamentul European a votat marti, cu 473 de voturi pentru, rezolutia care amendeaza dur comportamentul guvernului si parlamentului din Romania privind statul de drept.

Textul este un rechizitoiu extrem de dur la adresa Puterii din Romania, in 13 puncte, si arata ca Parlamentul European ”este profund preocupat de revizuirea legislatiei judiciare si penale din Romania” si ”condamna interventia violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018”, scrie G4Media.

Parlamentul European cere Puterii sa ”reconsidere legislatia privind finantarea, organizarea si functionarea ONG-urilor in ceea ce priveste potentialul acesteia de a intimida societatea civila si de a intra in conflict cu principiul libertatii de asociere si cu dreptul la viata privata”. Este o cerere a intregii societati civile din Romania, care a demonstrat ca legea pentru combaterea spalarii banilor va duce la blocarea activitatii ONG-urilor.

In aceeasi rezolutie, Parlamentul European ”isi exprima profunda ingrijorare fata de restrictiile politice aplicate libertatii presei si fata de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea Romaniei in strainatate si ar reintroduce defaimarea in Codul Penal”.

Rezolutia are o semnificatie politica majora, fiind votata chiar inainte ca Romania sa preia presedintia rotativa a Uniunii Europene. Din punct de vedere juridic, rezolutia nu este obligatoriu de respectat de Romania.

Citeste si:
Motiunea de cenzura la adresa Guvernului a cazut
Motiunea de cenzura la adresa...

Liderul PPE, Manfred Weber, candidatul popularilor la presedintia Comisiei Europene, anunta ca Grupul sau va vota Rezolutia, dupa ce a declarat ca "E greu de imagine ca o tara cu atatea semne de intrebare privind statul de drept va prelua presedintia UE".

Critici dure in rezolutie - Vezi textul complet

In textul rezolutiei, numita "joint resolution", ceea ce inseamna ca fiecare grup politic a avut recomandari, sunt mentionate avertismentele din raportul GRECO din aprilie 2018, cele ale Comisiei de la Venetia din martie si octombrie anul acesta, precum si faptul ca Romania este data in judecata la Curtea de Justitie a UE pentru ca nu a transpus Directiva in ce priveste spalarea banilor, scrie Ziare.com.

Cateva capitole vizeaza si presa din Romania, atragandu-se atentia ca in raportul Reporteri fara Frontiere se vorbeste de presiunile uriase asupra mass-media, incercandu-se jubjugarea sa in scopul de a fi folosita drept unealta de manipulare.

Si protestele sunt mentionate, dar mai ales incercarile de a le reprima, in enumerare regasindu-se si actiunile violente ale jandarmilor din 10 august.

Citeste si:
Dancila lanseaza noi atacuri asupra PE si se declara "dezamagita"
Viorica Dancila, "dezamagita"...

Ultimele capitole sunt despre coruptie, amintindu-se si despre inlaturarea Laurei Codruta Kovesi de la DNA si cererea de revocare a lui Augustin Lazar.

"Coruptia ramane o provocare la nivelul UE, natura si scopul difera de la un stat membru la altul, insa asta afecteaza Uniunea in ansamblul ei, ii afecteaza economia, dezvoltarea, societatea, submineaza democratia si afecteaza statul de drept.

Procurorul sef al DNA a fost inlaturat din functie pe 9 iulie 2018 in ciuda opiniei CSM, cu ajutorul unei decizii a Curtii Constitutionale care a limitat puterile presedintelui. Comisia de la Venetia a punctat ca este important sa fie intarita independenta procurorilor, sa fie mentinut si crescut rolul unor institutii, precum cea prezidentiala sau CSM, care sa echilibreze influenta Ministerului Justitiei.
PUBLICITATE

Guvernul Romaniei a adoptat insa o ordonanta de urgenta pe 15 octombrie 2018. Pana acum, 48 de procurori au trebuit sa plece din functii ca urmare a adoptarii acelei ordonante, afectand numeroase anchete in curs. Ministerul Justitiei a cerut si demiterea procurorului general pe 24 octombrie, acuzandu-l ca si-a depasit atributiile", se mentioneaza in textul rezolutiei

Citeste si:
Siegfried Muresan: Rezolutia este buna pentru poporul roman
Siegfried Muresan este de...

Europarlamentarii care au lucrat la acest text comun de Rezolutie sunt:

  • Roberta Metsola - PPE
  • Josef Weidenholzer - S&D
  • Sophia in 't Veld, Cecilia Wikstrom - ALDE
  • Judith Sargentini, Eva Joly, Benedek Javor, Reinhard Butikofer, Bodil Valero - Verzi/ALE
  • Barbara Spinelli, Patrick Le Hyaric, Helmut Scholz, Marie-Christine Vergiat, Marie-Pierre Vieu, Malin Bjork, Sofia Sakorafa, Emmanuel Maurel, Younous Omarjee - GUE/NGL Group
  • Monica Macovei

Ce poate face Uniunea Europeana cand un stat membru nu respecta statul de drept

Statul de drept este un concept-cheie al Uniunii Europene, definit chiar in Tratatul privind Uniunea Europeana, in cel de-al doilea articol. O incalcare a valorilor UE justifica, astfel, o reactie la nivelul UE - reactie prevazuta de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Aceasta presupune doua mecanisme - masuri preventive, daca exista un risc evident de incalcare a valorilor UE, si sanctiuni, daca s-a produs deja o astfel de incalcare.

Posibilele sanctiuni impotriva tarii UE in cauza nu sunt clar definite in tratatele UE, dar ar putea include suspendarea drepturilor de vot in Consiliul European.

In ambele mecanisme, se arata intr-o informare a Parlamentului European, decizia finala trebuie sa fie luata de reprezentantii statelor membre in cadrul Consiliului, dar pragurile pentru a ajunge la o decizie sunt diferite. In cadrul mecanismului de prevenire, decizia in Consiliu necesita o majoritate de patru cincimi din statele membre, in timp ce determinarea existentei unei incalcari necesita unanimitate intre sefii de state si de guverne ai UE.

Statul membru in cauza nu participa la vot.

Pentru a fi adoptata, propunerea trebuie sa primeasca sprijinul majoritatii absolute a deputatilor europeni, adica 376 de voturi pentru, si a doua treimi din deputatii europeni care participa la vot.

Sursa foto: Agerpres Foto

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea International »



Citeste si
Ghidul alegatorului roman pentru alegerile europarlamentare 2019