Dupa mai multe saptamani manifestatii pro-democratie, protestatarii din Hong Kong nu dau semnale ca ar avea de gand sa renunte la iesirile in strada, in ciuda ciocnirilor violente cu autoritatile. Protestele au depasit scopul initial, existand opinii potrivit carora o schimbare semnificativa de regim in Hong Kong ar declansa o reactie in lant in alte regiuni din China, ce ar putea duce la ameninta regimului comunist, asa cum s-a intamplat cu Uniunea Sovietica la inceputul anilor 90.

De la ce au inceput protestele?

In martie, locuitorii din Hong Kong au inceput sa protesteze impotriva unei legi controversate (ELAB) care ar fi permis extradarile din aceasta tara in China. Protestele s-au amplificat ulterior, iar pe data de 9 iunie aproximativ 1 milion de persoane au protestat in Hong Kong.

Vazuta ca un nou atac la suveranitatea Hong Kong, legea in sine a reprezentat de fapt picatura care a umplut paharul pentru locuitorii regiunii, confruntati tot mai des cu presiuni si masuri anti-democratice promovate de regimul comunist chinez.

Care este de fapt statutul “tarii” Hong Kong?

Hong Kong are un statut semnificativ diferit fata de alte orase si regiuni din China. Orasul a fost o colonie britanica timp de peste 150 de ani. O parte din oras, insula Hong Kong, a fost cedata catre Marea Britanie in 1842, dupa un razboi. Ulterior, China a concesionat britanicilor, timp de 99 de ani, si cealalta intreaga regiune Hong Kong.

"Politia m-a impuscat in ochi. Dati-mi ochiul inapoi!" - Asistenta medicala isi arata sustinerea fata de o tanara impuscata in ochi la protestele din Hong Kong

Foto: Alvin Lum/Twitter

Orasul a devenit un port intens tranzitat iar economia Hong Kong a decolat in anii 1950. Teritoriul a devenit popular in randul migrantilor si disidentilor care incercau sa scape de instabilitatea, saracia si persecutia din China.

La inceputul anilor 1980, pe masura ce termenul de 99 de ani se apropia, China si Marea Britanie au reluat negocierile pentru acest teritoriu. Cele doua parti au ajuns la o intelegere potrivit careia Hong Kong urma sa revina Chinei in 1997, sub principiul “o tara, doua sisteme”. Mai exact, Hong Kong urma sa faca parte din China, pentru urmatorii 50 de ani, bucurandu-se insa de “un nivel mare de autonomie, cu exceptia situatiilor ce tin de aparare si de politica externa”.

Ca urmare, Hong Kong are propriul sitem juridic si grantie, iar dreptul la libera exprimare este protejat.

Lucrurille se schimba in Hong Kong

Hong Kong inca se bucura de libertati care nu exista in restul Chinei, insa criticii regimului comunist spun ca situatia se deterioreaza. China a fost acuzata ca se implica in politicile interne ale Hong Kong, existand exemple de decizii judecatoresti care au descalificat masuri pro-democratie. De asemena, in Hong Kong au existat disparitii inexplicabile ale unor vanzatori de carti importanti si a unui om de afaceri – care ulterior au “reaparut” in custodia Chinei.

Scriitori si artistii locali se plang de presiuni tot mai mari pentru auto-cenzurare, iar unui ziarist de la Financial Times i-a fost interzis sa mai intre in Hong Kong dupa ce a gazduit un eveniment la care a participat un activist pentru independenta teritoriului.

Un alt subiect sensibil a fost reforma democratica. Liderul executivului regiunii Hong Kong este ales de un comitet format din 1.200 de membri – o institutie majoritara pro-China, aleasa de 6% din persoanele cu drept de vot.

In plus, nu toti cei 70 de membri ai Consiliului Legislativ (“Parlamentul” Hong Kong) sunt alesi direct de votanti. Majoritatea membrilor care nu sunt alesi prin vot sunt sustinuti de Beijing.

Peste 1 milion de persoane la protestele din 9 iunie 2019

Foto: Shutterstock

Guvernul Chinei a anuntat in 2014 ca va permite votantilor sa isi aleaga liderii dintr-o lista aprobata de un comitet pro-Beijing, insa criticii au declarat ca aceasta este o democratie de fatada, in final propunerea fiind respinsa de Consiliul Legislativ al Hong Kong.

Unde suntem astazi?

In prezent, protestele din Hong Kong au luat amploare, ajungandu-se in unele zile la chiar si 2 milioane de persoane iesite in strada. Manifestantii au cinci solicitari majore:

  • Demisia sefei Executivului - Carrie Lam;
  • Revocarea completa a legii ELAB;
  • Eliberarea manifestantilor arestati;
  • Infiintarea unui comitet impartial care sa investigheze cazurile de violenta ale politiei;
  • Implementarea unui Sufragiu Dual Universal.

La sfarsitul saptamanii trecute, China a concentrat forte de ordine la cativa kilometri de frontiera Regiunii Administrative Speciale Hong Kong, in timp ce presedintele american Donald Trump a invitat Beijingul sa actioneze "cu umanitate" fata de manifestatiile din fosta colonie britanica.

"Beijingul nu va ramane cu bratele incrucisate" daca situatia devine "incontrolabila", a avertizat joi, la randul sau, ambasadorul Chinei la Londra, Liu Xiaoming.

Dupa doua luni de proteste la Hong Kong impotriva executivului pro-Beijing, sute de membri ai fortelor paramilitare chineze au participat joi la manevre, foarte mediatizate, la Shenzhen, metropola situata de cealalta parte a frontierei cu Hong Kong, generand temeri ca guvernul central chinez ar putea recurge la interventie impotriva miscarii de contestare care afecteaza "regiunea administrativa speciala", potrivit Reuters.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri