Pe 23 ianuarie, în Rusia au protestat peste 100.000 de persoane. La suprafață, protestele au fost justificate de arestarea activistului anticorupție și a principalului critic al lui Vladimir Putin, Aleksei Navalnîi. Totuși, protestele fac parte dintr-o serie de acțiuni împotriva corupției statului care e condus de peste 20 de ani de Vladimir Putin, lider care pierde din ce în ce mai multă susținere. Autoritățile au convins rețelele sociale să cenzureze vocile protestatarilor și, mai apoi, au luat acțiunea în propriile mâini și i-au bătut pe mulți dintre cei care s-au prezentat la protestele care au avut loc în peste 100 de orașe din Rusia. Peste 3.000 de persoane au fost arestate, cel mai mare număr de arestări înregistrate într-o singură zi.

În ziua în care a fost arestat, Aleksei Navalnîi tocmai ce se întorcea în Rusia din Germania, acolo unde a fost tratat după ce a fost otrăvit cu Noviciok, un agent chimic folosit de Rusia ca să elimine persoane nedorite de regim. Noviciokul te omoară încet, dar, de cele mai multe ori, sigur. Oamenii de știință care l-au creat îl consideră cea mai letală otravă. Otrava îți încetinește bătăile inimii, apoi îți paralizează mușchii care te ajută să respiri. La final, mori asfixiat.

Pe 20 august, activistul se întorcea din Siberia, zonă în care a fost ca să susțină politicienii independenți care voiau să candideze împotriva partidului susținut de Putin, Rusia Unită.

Când s-a îmbarcat în avionul care mergea la Moscova, Navalnîi a căzut pe jos și a început să urle de durere. Avionul a aterizat de urgență pe un aeroport de lângă Novosibirsk, cel mai mare oraș din Siberia, iar acolo Navalnîi a fost preluat de medici. Încă din prima zi, soția sa, Yulia Navalnaya a cerut transferarea soțului său la un spital din Germania. Medicii au șovăit în decizia pe care au trebuit să o ia. Ba erau de acord, ba nu erau de acord și spuneau că Navalnîi ar fi „prea bolnav ca să poată zbura”. Într-un final a fost lăsat să plece la un spital din Berlin.

Alexei Navalnîi / Facebook - Alexey Navalny Supporters United

După câteva săptămâni de stat în comă, Navalnîi s-a trezit. A mai rămas în Germania ca să se recupereze și, pe 17 ianuarie, s-a întors în Rusia, zi în care a fost arestat pentru că a „încălcat” termenii probațiunii". Navalnîi a fost condamnat în 2013 și în 2014 la 5 ani, respectiv 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare. În 2017, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat că Navalnîi a fost condamnat pe nedrept.

Cum au început protestele

După arestarea lui Navalnîi, Fundația Anti-Corupție, organizația condusă de Navalnîi, a publicat o investigație jurnalistică în care dezvăluie informații despre averea lui Putin, inclusiv despre un palat de 1,4 miliarde de euro pe care președintele îl deține pe malul Mării Negre.

După publicarea investigației care a fost urmărită de peste 100 de milioane de persoane, tot mai mulți ruși au început să se organizeze pe Instagram, TikTok și VKontakte (alternativa Facebookului care este folosită în Federația Rusă) pentru a ieși în stradă pe 23 ianuarie.

Până pe 22 ianuarie, Rusia a reușit să convingă giganții tehnologiei să șteargă îndemnările la protest. TikTok a șters 38% din conținutul care îi îndemna pe copii și pe ruși să iasă în stradă, VKontakte 50% și Instagram 17%. În plus, YouTube a șters 50% din materialele care îi îndemna pe copiii ruși să iasă la proteste.

Mai târziu, Kira Yarmysh, secretarul de presă al lui Navalnîi a fost arestată. În timp ce era în custodia poliției, ea a spus că „dacă vrem prosperitate și libertate, e responsabilitatea fiercăruia să meargă la protest.”

„23 ianuarie trebuie să rămână în istorie” a mai adăugat Yarmysh.

În timp ce cetățenii Moscovei dormeau, locuitorii din Estul îndepărtat al Rusiei au început să iasă în stradă, unii dintre ei la temperaturi de peste -50 de grade. Protestatarii au cerut eliberarea lui Navalnîi, dar au manifestat și împotriva corupției, protestul fiind cel mai mare din ultimii 7 ani. La manifestație au participat peste 100.000 de ruși din peste 100 de orașe din toată țara. La final, au fost arestați mai mult de 3.700 de protestatari.

În unele orașe, protestatarii au aruncat cu bulgări în forțele de ordine, în timp ce forțele speciale i-au bătut, arestat și luat pe sus. Bărbați, femei și copii, nimeni nu a fost discriminat de pumnii, bastoanele și picioarele forțelor de ordine rusești.

O femeie care a fost lovită în stomac de un polițist și care a ajuns în spital chiar a primit niște flori de la agresorul ei. Scuza lui a fost că avea viziera aburită și că nu a văzut-o.

Între timp, presa controlată de Rusia, Tass și Ruptly, a acoperit protestele și le-a descris ca fiind manifestații ilegale. Tass a publicat o serie de fotografii inclusiv cu violențele poliției. În timp ce rețelele sociale cenzurau vocile protestatarilor, mulți dintre ei s-au mutat pe Telegram, acolo unde au fost liberi să posteze fotografii și filmări de la proteste. Asta s-a întâmplat după ce aplicația de mesagerie a fost deblocată pe 18 iunie 2020. Telegram a fost interzis de ruși în aprilie 2018, după ce le-a cerut să stocheze cheile care criptează mesajele utilizatorilor. Pavel Durov, co-fondatorul Telegram a zis că nu poate să facă acest lucru pentru că cheile de criptare sunt stocate pe dispozitivul fiecărui utilizator și, așadar, nu are acces la ele. În plus, a zis că măsura încalcă dreptul fiecăruia de intimitate a corespondenței.

Măsura nu a avut un efect practic și majoritatea rușilor au putut în continuare să folosească aplicația Telegram. În plus, chiar și guvernul a început să o folosească în aprilie 2020 ca să răspândească informații despre evoluția pandemiei de COVID-19.

În ianuarie 2020, doar 35% din ruși aveau încredere în Putin. Totuși, în ciuda scăderii permanente a încrederii în Putin, pe 1 iulie rușii au votat pozitiv într-un referendum care îi permitea actualului președinte să rămână în funcție până în 2036. Chiar dacă își asigurase scaunul pentru aproape tot restul vieții, în noiembrie surse din Moscova au spus pentru The Sun că Putin se gândește să se retragă din funcția de președinte din cauză că i-ar fi teamă de un posibil diagnostic de Parkinson. O zi mai târziu după apariția zvonurilor, Kremlinul le-a negat și a spus că Putin e într-o „formă excelentă” și că nu se gândește să se retragă.

Cine este Navalnîi?

Navalnîi este una dintre figurile centrale ale protestelor din ultimii ani. El e recunoscut ca un critic dur al lui Putin, dar și ca unul dintre cei care investighează averile și corupția președintelui și apropiaților lui. Nu e prima oară când e arestat de autorități. Prima oară a ajuns în temnițele ruse în 2011. Atunci a fost în arest timp de 15 zile după ce a participat la manifestații împotriva alegerilor din acel an. Protestatarii acuzau partidul lui Putin că a măsluit rezultatele alegerilor.

În ceea ce privește condamnările, Navalnîi a primit una în 2013, 5 ani de închisoare. Atunci condamnarea a declanșat mai multe proteste, iar, la scurt timp, Navalnîi a fost eliberat. El a mai fost condamnat și în 2014, 3 ani și jumătate, tot cu suspendare. Totuși, în 2014, fratele lui a primit 3 ani și jumătate de închisoare pe care a trebuit să îi execute.

Totuși, arma principală a regimului rus nu a fost să-l aducă în pușcărie pe opozant, ci să nu-l lase să participe la alegeri. În 2013, Navalnîi a spus că „o celulă nu e pedeapsa principală”, ci faptul că sentințele nu îl vor lăsa să candideze. Însă, în același an a reușit să candideze pentru funcția de primar al Moscovei. A pierdut, dar a obținut un rezultat care arăta faptul că avea din ce în ce mai multă susținere. În cursă cu un candidat din partea partidului susținut de Putin, Navalnîi a reușit să obțină 27% din voturile exprimate.

Mulți opozanți ai lui Putin au murit. De ce râmâne Navalnîi în viață

De multe ori, oamenii care au îndrăznit să îl critice pe Putin au ajuns în închisoare, în exil sau în pământ. Boris Nemtsov, critic al lui Putin, a fost asasinat lângă Kremlin. Mihail Khodorkovsky, unul dintre cei mai bogați ruși și unul dintre cei mai puternici oligarhi, a ajuns în închisoare în 2003 după ce a început să-l critice pe Putin. În 2013, președintele rus l-a grațiat pe criticul său din cauza faptului că mama sa era bolnavă și avea nevoie de ajutorul lui. Imediat după ce a fost eliberat, Khodorkovsky a fugit în Berlin. Pe lista de asasinări și arestări atribuite regimului lui Putin mai sunt și jurnaliști, activiști sau foști agenți KGB, dar, cumva, Navalnîi a scăpat (până acum) de închisoare și de moarte.

Mikhail Khodorkovsky în 2010 / Shutterstock

Frida Ghitis, analist care a colaborat cu Washington Post, CNN și World Politics Review, scria în 2017 că existența lui Navalnîi și faptul că nu este încă eliminat de regim arată faptul că Putin nu se teme și că acționează democratic. În plus, în 2013, atunci când activistul a fost lăsat să candideze pentru funcția de primar al Moscovei, Rusia a reușit să ofere impresia unor alegeri legitime.

„În mod clar, Putin vede niște avantaje ale prezenței lui Navalnîi” spunea Ghitis în 2017. Analistul explica și faptul că Navalnîi se concentrează foarte mult pe combaterea corupției din Rusia, lucru care este acceptat și dorit de populația rusă și cu care Putin își dorește să se asocieze. În plus, e mai bine pentru regim ca Navalnîi să fie gestionat, nu eliminat.

Popularitatea lui Putin, în cădere liberă

Pe lângă dorința președintelui de a păstra impresia unei societăți democratice, Putin nici nu se mai bucură de aceeași popularitate pe care o avea în 2014, după valul naționalist generat de invadarea Crimeei. În 2018, Putin pierdea din popularitate inclusiv în sondajele plătite de Kremlin. Pe 18 martie, după alegerile prezidențiale din Rusia, 53,6% din cei care au participat la sondaj spuneau că aveau încredere în Putin. Totuși, pe 1 iulie, același sondaj a descoperit că doar 37,9% din respondenți aveau încredere ca Putin să ia decizii de importanță națională.

Vladimir Putin / Shutterstock

În realitate, situația ar putea să arate chiar mult mai rău pentru actualul lider al Rusiei. Sondajele sunt plătite de stat și cei care le fac trebuie să știe datele personale ale respondenților, lucru care îi face pe oameni să se gândească de două ori înainte să spună că n-au încredere în președinte.

Scăderea în popularitate a apărut după ce în 15 iunie 2018 Medvedev, prim-ministrul Rusiei, a propus mărirea vârstei de pensionare. Astfel, vârsta de pensionare a femeilor urma să crească de la 55 la 63 de ani, în timp ce pentru bărbați urma să crească de la 60 la 65 de ani. Măsura a fost aspru criticată și, în urma ei, mai mulți oameni au ieșit în stradă. Organizația Mondială a Sănătății arată faptul că speranța de viață pentru ruși e de 66 de ani pentru bărbați și de 77 de ani pentru femei.

Pe 29 august 2018, Putin a modificat măsura de mărire a vârstei de pensionare. Așadar, femeile urmau să se pensioneze la 60 de ani, nu la 63. În schimb, pentru bărbați, vârsta de pensionare urma să crească tot cu 5 ani.

Viitorul

În prezent, Navalnîi este în detenție și așteaptă începerea procesului în care judecătorii vor decide dacă condamnarea cu suspendare pe care a primit-o în 2014 ar trebui să se transforme în una cu executare. Procurorii spun că Navalnîi și-a încălcat termenii condamnării cu suspendare și nu s-a prezentat de două ori pe lună la serviciul de probațiune. În plus, acum o lună, procurorii au început încă o anchetă în care Navalnîi e cercetat de folosirea unor donații de 4,8 milioane de dolari pentru a merge în vacanțe. Dacă e găsit vinovat, activistul ar putea risca până la 10 ani în închisoare. Pe lângă aceste două procese, Navalnîi a fost acuzat în iunie de defăimarea unui veteran al celui de-al doilea război mondial.

Acum activistul este în carantină și așteaptă primul proces care va avea loc pe 2 februarie. El este în custodia autorităților până pe 15 februarie.

Protestatarii anunță că vor ieși în stradă în fiecare weekend până când Navalnîi va fi eliberat.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri