Ca urmare, succesul reformelor din noile zece state membre a provocat, pe de o parte, o reactie dura din partea cancelariilor occidentale, iar pe de alta, renasterea unui curent liberal in randul opiniei publice din statele vestice.
Incapatanarea cu care autoritatile din Franta si Germania continua sa sustina un model suprastatal asistential, in care impozitele si taxele sunt pastrate la un nivel mult mai ridicat decat al celor din cele zece state noi membre, a determinat nu numai o reactie negativa din partea investitorilor autohtoni, care au preferat sa-si mute capitalul in tari cu o legislatie mult mai prietenoasa, ci si din partea presei occidentale, care a inceput sa laude reformele structurale de orientare liberala din Slovacia, Cehia si Polonia.
In locul relaxarii fiscale mult asteptate de cetatenii Uniunii, care au preferat sa sacrifice obiectivele economice in favoarea solidaritatii sociale, cancelariile occidentale au acuzat in repetate randuri guvernele noilor state membre, ca si pe cel al Romaniei, de dumping fiscal. Convingerile socialiste ale birocratilor vestici, ca si interesul electoral de a dispune de mai multi bani la buget pentru a cumpara voturile propriilor cetateni, au adus UE intr-o situatie de criza fara precedent: o balanta comerciala afectata de aprecierea monedei euro, o piata unica (idee liberala) transformata intr-o uniune vamala cu taxe extrem de ridicate, o alocare ineficienta a resurselor cauzata de subventiile iresponsabile acordate preferential unor sectoare neproductive, cel mai bun exemplu fiind cel al agriculturii. In plus, dirijismul si centralismul modului in care se iau deciziile de natura economica amintesc de planurile cincinale ale guvernelor comuniste.
Institutiile europene spun cat, cum si in ce mod trebuie sa produca pentru a primi subventii, nerespectarea pretioaselor indicatii fiind pedepsita cu amenda.
Succesul cotei unice pune pe ganduri politicienii occidentali
Succesul politicilor fiscale adoptate de statele baltice si Slovacia, care au preferat sa treaca direct de la o economie dirijista la un sistem de impozitare proportional si o reducere a impozitului pe profit, este considerat decisiv de economistii occidentali in vederea schimbarii viziunii politicienilor de pe Vechiul Continent.
"Acum, adversarii cotei unice au ramas fara argumente. Cota unica a condus la cresterea veniturilor, deci este un lucru bun si pentru buget.
Se poate observa o reducere a evaziunii fiscale, a costurilor administrative, este de parere Katinka Barysch, reprezentanta a Centrului pentru Reforma Europeana de la Londra, citata de AFP.
Oficialii occidentali sustin ca, in cazul in care decid reformarea sistemului, se mai confrunta cu o problema: opozitia cetatenilor fata de liberalizarea economiei, in special a fortei de munca si a serviciilor. Situatia este asemanatoare cu cea din statele est-europene, unde cetatenii au impresia ca tarile lor au decis sa adopte aceste masuri dramatice pentru ca nu aveau incotro.
Pavel Hrobon, expert ceh in reforma sistemului de protectie sociala, sustine ca ideea externalizarii costurilor prin privatizarea unui pachet din aceste servicii a aparut in urma constatarii ca, dupa ce au imitat modelul occidental de asigurari sociale si a celui de pensii, executivele statelor estice au realizat ca este mult mai greu sa preiei si buzunarele adanci ale tarilor vestice. In opinia lui Hrobon, in cazul in care Europa de Est devine laboratorul de succes al reformelor, va fi distrus mitul ca orice schimbare a sistemului de sanatate este sinucigasa.
Guvernatorul Bancii Centrale a Poloniei, Leszek Balcerowicz, considera, potrivit Financial Times, ca o reducere radicala a cheltuielilor bugetare si a impozitelor ar favoriza si Europa Occidentala, nu numai pe cea estica.
Exemplul sau favorit este situatia economica a statelor baltice, care au cea mai mare rata de crestere economica dupa reformarea radicala a fiscalitatii.
Evolutia pozitiva a noilor membri se datoreaza reformelor fiscale
De altfel, o analiza a Financial Times arata o evolutie pozitiva a economiilor noilor membri UE dupa aderare.
Produsul Intern Brut al celor zece a crescut cu 5 la suta anul trecut, urmand ca in 2005 rata sa coboare la 4 la suta, dubla totusi de cea a vechilor membri.
Exporturile noilor intrati au fost mai mari cu 20 la suta. Desi au negociat dur inaintea aderarii Capitolului Agricultura, venitul fermierilor estici s-a marit cu 50 la suta dupa aderare.
Si investitiile straine directe au cunoscut o evolutie spectaculoasa. In Polonia, investitiile straine directe au evoluat anul trecut de la 4 miliarde de dolari la 7 miliarde de dolari.
Pentru 2005 se asteapta o crestere la 10 miliarde de dolari.
Intr-un articol publicat ieri, si International Herald Tribune apreciaza evolutia celor zece noi state membre ale Uniunii, al caror progres nu il explica numai prin beneficiile integrarii, ci in principal pe mediul fiscal atractiv pentru investitori.
Multi investitori, in special din Asia, considera ca este mai profitabil sa intre pe piata europeana prin est decat prin vest, afirma Peter Balaz, seful Departamentului de relatii internationale ale Universitatii Economice din Bratislava.
La randul sau, Sonal Desai, economist pentru Europa de Est al bancii de investitii Dresdner Kleinwort Wasserstein considera ca "din multe puncte de vedere, economiile noilor state integrate in Uniune sunt mult mai bine restructurate decat cele ale vechilor membri.
Pilonii economiei sunt, la randul lor, in favoarea noilor intrati, considera Jean-Pascal Duvieusart, manager la McKinsey & Company: "Forta de munca ieftina, infrastructura, etica muncii, programul de lucru mai prelungit, stabilitatea monedelor nationale si ratele dobanzilor reduse vor duce la o crestere pe termen lung a PIB-ului, evolutie ce poate fi constatata si in prezent.
Mai multe state vechi membre ale UE viseaza sa aiba asemenea conditii economice favorabile".
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
