ANALIZĂ | Putin versus Ucraina | Tensiuni similare cu cele de la invazia din 2014

În 2014, după valuri de proteste masive anti-corupție în Rusia, declin economic și social, Vladimir Putin a găsit soluția ca să câștige popularitate: invadarea Crimeei. Oamenii verzi, în uniforme militare nemarcate, au început să intre în Odessa, zonă care a fost mult timp sub imperiul țarist și care e considerată leagănul creștinătății slave. Alături de ei, digital, a fost o altă parte a armatei rusești - boții, trolii și organele de propagandă. Ușor, Putin și-a inventat un motiv prin care să intre în Ucraina și să anexeze o parte din teritoriul vecin. Acum, Rusia își mută tot mai multe trupe în granița de Est, în condițiile în care tensiunile dintre Moscova, Kiev și NATO cresc constant. Tiparul e îngrijorător. Situația de azi e similară cu cea de acum 7 ani: Putin nu mai e atât de popular, mass-media controlată de Kremlin pompează propagandă anti-Ucraina și anti-NATO, în timp ce Rusia își revine după un val de proteste împotriva corupției și după arestarea și tentativa de asasinare a lui Aleksei Navalny. Consecința de atunci: un război. Acum? Rămâne de văzut.

Încă de pe 30 martie, conflictul din Crimeea a reizbucnit. În primele 4 luni din 2021 au murit 26 de soldați ucrainieni, în condițiile în care în tot anul 2020 numărul deceselor a ajuns doar la 50. Ucrainienii îi acuză pe ruși că se pregătesc să atace, în timp ce rușii acuză înapoi și spun că ei sunt cei amenințați de către NATO și Ucraina.

Zeci de mii de soldați ruși așteaptă la granița dintre Rusia și Ucraina. Moscova spune că face deplasări interne, obișnuite, în timp ce Ucraina e îngrijorată de un potențial atac. NATO a răspuns. Liderii europeni îl critică pe Putin, în timp ce președintele SUA, Joe Biden, spune că este îngrijorat de mobilizarea trupelor rusești.

Shutterstock

Citeste si:
Rusia cere o întâlnire de urgență a Cvartetului pentru conflictul...
Rusia cere o întâlnire de...

Președintele american spune că SUA își va proteja interesele, dar anunță că dorește relații stabile cu Moscova. În prezent, Ucraina anunță că rușii aduc arme nucleare în Crimeea și sunt îngrijorați de un posibil atac nuclear. Totuși, analiștii spun că o invazie de amploare nu e foarte probabilă. Dar semnele sunt acolo.

Popularitatea lui Putin

În 2014, invazia Ucrainei l-au ridicat pe Putin dintr-o decădere aparent neterminabilă. Protestele masive, acuzațiile de corupție și declinul economic al Rusiei păreau că o să-l înlăture pe Putin de la conducerea Rusiei, dar anexarea Crimeei l-a salvat. Popularitatea lui a crescut de la 60% la 90%, în timp ce în ruși s-a trezit un nou sentiment patriotic, eroic. Totuși, anii au trecut, timp în care oamenii și-au dat seama că populismul și conceptul abstract de patrie întregită nu le poate ține de foame.

Militari ruși în Crimeea, 2014 / Shutterstock

Citeste si:
Putin spune că Rusia este gata să discute cu preşedintele ucrainean...
Putin spune că Rusia este...

Treptat, popularitatea s-a stins, iar acum a ajuns la nivelul la care era înainte să anexeze Crimeea.

Valul de apreciere a lui Putin nu a fost stins de corupția flagrantă, ci de o problemă socială - pensiile. În 2018, Moscova a vrut să mărească vârsta de la care să te poți pensiona. Vârsta de pensionare pentru bărbați urma să crească cu 5 ani, de la 60 la 65 de ani, și pentru femei cu 8 ani, de la 55 la 63 de ani. 90% dintre ruși nu erau de acord cu această măsură care a stârnit proteste de stradă. Statul era acuzat că nu-i va mai lăsa pe oameni să se bucure de pensie, în contextul în care o mare parte din populație nu ajungea să trăiască până la vârsta pensionării. Legea a fost modificată, dar nu cu mult. Femeile urmau să se pensioneze la 60 de ani, în loc de 63, timp în care au fost prevăzute câteva excepții pentru femeile care aveau mai mult de trei copii.

Conflictele l-au făcut popular pe Putin. Nu e doar cazul Crimeei. Același lucru s-a întâmplat și în cazul invaziei Georgiei din 2008. În plus, personajul președintelui rus a născut tocmai din cauza unui război. În anii 2000, pe când era un tânăr prim-ministru necunoscut, Putin a ajuns extrem de iubit de majoritatea rușilor după ce a început războiul din Cecenia.

Totuși, pe lângă scăderea dramatică în popularitate, tensiunile din Crimeea mai au și alte aspecte în comun cu cele premergătoare invaziei din 2014.

Citeste si:
Rusia își retrage soldații de la granița cu Ucraina
Rusia își retrage soldații de...

Dezinformarea

Rusia este principalul jucător în era războaielor hibride. Tancurile au devenit instrumente primitive, în timp ce internetul s-a transformat în „bomba nucleară” a Rusiei. În 2014, înainte de invazia Crimeei, terenul online a fost pregătit. Mass-media controlată de Rusia, Sputnik, Russia Today și Ruptly au început să vorbească despre Ucraina. Pe 5 aprilie, rușii au început să răspândească narativa unui copil de cinci ani ucis de ucrainieni, în timp ce îi acuză pe vecinii lor că încalcă armistițiul și că le omoară cetățenii.

Presa rusească vorbește despre faptul că Ucraina provoacă Rusia, în timp ce se antrenează cu puterile din Occident ca să pregătească atacuri teroriste. În plus, se vorbește și despre dorința Ucrainei de a se înarma nuclear. Articolele în rusă analizate de wall-street.ro respectă un tipar: Ucraina este prezentată drept agresor, în timp ce Rusia e pusă în situația de a se autoapăra. În plus SUA și puterile din Occident sunt de asemenea portretizate drept potențiali aliați ai Ucrainei care se pregătesc să atace Rusia.

Înainte de anexarea Crimeei din 2014, propaganda rusească a avut aceeași creștere în discursul anti-Ucrainean.

După Euromaidan, valul de proteste din 2013 din Ucraina care au apărut după ce statul a suspendat procesul prin care țara urma să înceapă procesul de aderare la Uniunea Europeană, s-a văzut o creștere a activităților anti-semite. Graffitiuri cu svastici și mesaje naziste au început să apară, dar ele s-au transformat în unealta principală a propagandei rusești.

Proteste anti-guvern în Ucraina, 25 ianuarie 2014 / Shutterstock

Rușii au început să inventeze povești despre pretinse acte antisemite și despre evrei bătuți în Odesa, timp în care îi acuzau pe ucrainieni că sunt fasciști și că îi atacă pe etnicii ruși din Crimeea.

Între timp, ca să amplifice narativa în care vecinii lor erau numiți fasciști, propaganda rusească s-a folosit și de fapte reale pe care le-a scos din context. 32.000 de persoane din Ucraina au plecat în Israel. Russia Today a spus că acestea au plecat din cauza anti-semitismului, dar, în realitate, exodul a fost motivat de instabilitatea și de pericolul reprezentat de Rusia.

Televiziunea din Rusia s-a mai folosit și de imagini scoase din context ca să își răspândească narativa anti-ucraineană. Unul dintre cele mai populare cazuri a fost cel al unui videoclip în care rușii spuneau că armata din Ucraina atacă civili. De fapt, în filmare era miliția din Rusia. Totuși, narativele au funcționat. Crimeea a organizat un referendum ca să părăsească Ucraina, ca mai apoi să fie anexată de Rusia în 2014.

Război real sau război digital?

Shutterstock

Situația e înfiorător de similară cu cea de acum 7 ani. Popularitatea lui Putin e în scădere, războiul informațional pare că se accentuează, în timp ce trupele rusești sunt mutate în apropierea Ucrainei. NATO, Ucraina și Rusia se pregătesc pentru un potențial conflict în care se vorbește inclusiv despre armament nuclear. Totuși, încă nu există un viitor cert. Acțiunile lui Putin sunt considerate de unii un potențial test la care îl supune pe Joe Biden, noul președinte al SUA care are o atitudine mai critică față de Rusia.

Dar încordarea mușchilor ar putea să rămână cea mai violentă tactică folosită într-un război al viitorului, în care nu mai e nevoie de multă vărsare de sânge. Câmpul de luptă e online, iar luptătorii sunt recrutați din rândul inamicului. Propaganda se transformă într-un virus care se infiltrează, ca mai apoi să îi transforme pe cetățenii unei țări în arme din interior.

În orice caz, Rusia poate oricând să își găsească sau să își inventeze un pretext pentru care să invadeze Ucraina. Nikolai Patrushev, fost director al FSB și actual secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că singurul lucru care ar duce la un conflict ar fi provocările venite din partea Ucrainei și SUA. Totuși, în timp ce Moscova vorbește despre provocări venite din partea Rusiei, zona Crimeei și Marea Neagră încep să fie acoperite de echipament militar, cu tensiuni tot mai mari, în condițiile în care SUA se retrage din Afganistan, dar e pregătită pentru un posibil conflict cu Rusia.

Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Internațional »



Setari Cookie-uri