Dacă în luna mai, bubuia Palestina, în august a venit rândul Afganistanului. Kabulul, capitala țării, a căzut în mâinile talibanilor fără drept de apel, iar raporturile de putere s-au schimbat în câteva ore. Americanii își iau militarii înapoi, Europa își caută rezidenții (chiar și România are câțiva), iar afganii se agață de avioane pentru a se putea salva. Iată ce spune un expert în studii de securitate despre riscurile la care Europa este expusă în prezent.

Un nou val migraționist, o criză umanitară în gestionarea căreia va trebui să se implice financiar și un val de foreign terrorist fighters care să plece în Afganistan (după modelul Irak și Siria). Personal, consider acest risc mai puțin probabil decât primele două, dar nu inexistent”, a declarat Cristian Barna, profesor universitar doctor și expert în studii de securitate, pentru wall-street.ro.

Acestea trei sunt principale riscuri la care Europa este expusă în prezent, dată fiind situația din Afganistan. Talibanii au preluat conducerea țării mai ușor decât oricine s-ar fi așteptat, chiar și fără focuri de armă. Iar paradigma după care aceștia lucrează începe să se instaureze la fel de facil, după cum ne arată exemplul jurnalistei CNN care a trecut la sacou roșu la burka, de pe o zi pe alta, sau fotografia în care au fost surprinși oameni acoperind cu vopsea anumite reclame cu femei.

Sursa Video: Youtube

Totuși, cine poartă vina acestui haos?

”Nu putem blama SUA pentru că au intrat într-o altă logică strategică referitoare la implicarea în regiune! Retragerea trupelor a început practic în timpul administrației Obama, nu în aprilie 2021. Acum au plecat ultimii soldați, nu toți deodată”, a adăugat Barna.

Totodată, expertul în studii de securitate dă dreptate președintelui american, care, potrivit primelor sale declarații de după eveniment, refuză să continue un război într-un stat care nu e al său.

”Deși pare imposibil acum ceea ce Joe Biden spune, mai exact că statele din regiune (India, China sau Pakistan) ar trebui să se implice mai mult, dat fiind că au minorități etnice pe teritoriul Afganistanului, ar fi o solutțe acum. Ar fi putut fi o soluție și dacă participau, fie sub mandat ONU, fie împreună cu SUA la negocierile cu talibanii, în era Trump”, a precizat Barna.

Cât despre o intervenție NATO, cu trupe efectiv, Barna nu crede că va mai exista în Afganistan, poate doar sub un mandat al căștilor albastre ale ONU.

Alianța a intervenit încă din 2003, când a preluat comanda ISAF. Singurul mandat post-retragerea trupelor, asumat de NATO era, înainte de căderea guvernului afgan, antrenarea forțelor speciale afgane în Iordania sau Qatar.

Pacea din Orientul Mijlociu, rezumatul conflictelor

Înainte ca efectele preluării puterii de către talibani să ajungă în Europa, există riscuri mai mari la nivel local, cum ar fi un nou val de refugiați și o resetare a intereselor geopolitice ale unor state precum Turcia, Iran sau Pakistan. Să nu uităm nici de terorism, ai cărui militanți, probabil, au cel mai liniștit somn acum.

”Deși în timpul negocierilor purtate cu SUA, talibanii au dat asigurări că nu vor mai permite unor grupări teroriste să acționeze pe teritoriul Afganistanului, în momentul de față nu avem astfel de certitudini, de vreme ce guvernul pro-occidental afgan nu mai participă la luarea deciziilor. Fără prezența armatei regulate afgane sau a trupelor SUA și NATO va fi foarte greu de monitorizat dacă Daesh sau Al Qaeda își va face din nou simțită prezența. Doar talibanii ar putea stopa acest lucru, dacă vor dori să-și țină promisiunile față de SUA, relieful muntos din Afganistan permițându-le teroriștilor să evite mijloacele de monitorizare de la distanță (drone sau sateliți etc)”, a explicat expertul.

Nu în ultimul rând, Barna presupune că probabil vom asista la reizbucnirea unor focare de război civil inclusiv între talibani și milițiile non-pastune (talibani din nordul Afganistanului), însă speră ca țara să nu ajungă la nivelul de dinante de 11 septembrie 2001.

Pe 15 august, talibanii au intrat în capitala Kabul, ultimul oraș important care rămăsese sub controlul forțelor guvernamentale afgane. Începând de săptămâna trecută, insurgenţii talibani au preluat controlul asupra unor oraşe afgane importante, precum Kandahar, Herat şi Lashkar Gah, în cele mai multe cazuri fără a întâmpina rezistenţă.

Sursa foto: Captura Video/ Youtube

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri