Tarile vest-europene incep sa se obisnuiasca tot mai mult cu mitinguri si proteste sindicale, intr-un moment in care standardul de viata al occidentalilor este amenintat serios de perspectivele economice sumbre. Mai mult de cinci milioane de someri nu a mai avut Germania din 1932, anul Marii Crize. Cifra a devenit din nou realitate la inceputul acestui an, intr-o tara aflata pana nu de mult printre cele mai bogate din Europa. Produsului intern brut pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare, mai mare cu o cincime la finele anilor 80 decat media UE nu mai este, insa, in 2005, decat o amintire, Germania coborand acum sub medie.

Inca afectata de costurile reunificarii, cu cheltuieli uriase de asistenta sociala si facand o traditie din depasirea limitei de 3% a deficitului bugetar, stabilita pentru membri UE, economia Germaniei isi incetineste in fiecare an avansul. Ritmul de crestere a PIB s-a mentinut sub 1,4% in ultimii zece ani, aproape pe jumatate mai lent decat in restul UE.

Pentru anul in curs, lucrurile par sa se inrautateasca. Sase institutii dintre cele mai influente si-au diminuat, saptamana trecuta, previziunile privind cresterea economica de la 1,5% la 0,7%. Cresterea de 1,5% anticipata pentru 2006 este insuficienta pentru a crea perspective ceva mai optimiste de reducere a ratei somajului, actualmente de 12%. Un studiu recent al Goldman Sachs sugereaza ca, pe langa explicatiile clasice, situatia actuala este cauata si de costul artificial scazut al capitalului, care a incurajat investitii excesive in anii din urma, imposibil de sustinut in continuare.

La toate acestea, poate cel mai grav impact l-a adaugat in ultima perioada cresterea pretului petrolului, revenit recent la peste 55 dolari pe baril, acesta reprezentand, potrivit FMI, un risc economic mondial. Nu in ultimul rand, exporturile tarilor membre au fost serios afectate de aprecierea constanta a euro din ultima perioada.

O consecinta resimtita imediat de populatie: locurile de munca se imputineaza constant, iar angajatii sunt nevoiti sa isi reduca treptat pretentiile privind timpul de lucru si cresterile salariale. Dupa ample proteste sindicale, angajatii de la uzinele Mercedes au acceptat salarii mai mici si marirea la 40 de ore a saptamanii de lucru, pentru a-si pastra slujbele pana in 2012. Mai putin norocosi, angajatii uzinelor Opel, detinute de General Motors, au aflat ca 10.000 de locuri de munca vor fi desfiintate in Europa, Germania fiind prima pe lista. La Volkswagen, cei doi ani de reducere constanta a costurilor, in care salariile au fost complet inghetate, au inceput sa aiba rezultate vizibile abia in primul trimestru al acestui an, cand compania si-a intrerupt declinul. Impactul situatiei critice din Germania nu se limiteaza la teritoriul statului.

Problemele celei mai mari economii europene se resimt in intreaga Uniune, la bugetul careia nemtii raman principalul contributor. In noua conjunctura si dupa ce economia tarii a absorbit mare parte din problemele statelor nou integrate, autoritatile germane incep sa isi puna chiar problema iesirii din Uniunea Monetara. O tara care nu a acceptat moneda euro, Marea Britanie, o duce infinit mai bine, fiind singurul stat, alaturi de SUA, pentru care perspectivele de crestere a economiei sunt optimiste. Uniunea Europeana incepe sa resimta, tot mai acut, si probleme de competitivitate. Acestea au aparut in agricultura, determinate in parte de politica de subventii care incurajat si cultivarea produselor pentru care nu exista suficienta cerere, dar tot mai vizibile sunt cele generate de concurenta fiscala a statelor central si est-europene, unde s-au relocat numeroase companii occidentale. Nu in ultimul rand, concurenta chineza a speriat in asa masura tarile vestice, incat Comisia Europeana a avertizat China sa isi tina sub control exporturile de textile, iar Franta a cerut chiar impunerea de limite pentru noua categorii de produse.

De altfel, chiar daca nu se confrunta cu dificultati la fel de grave ca Germania, Franta are in comun cu vecina sa multe probleme, printre care un somaj de peste 10% si traditie in depasirea limitei de 3% a deficitului bugetar. La acestea se adauga costuri uriase pentru asistenta sanitara si derularea dificila a reformei pensiilor, care intampina opozitia sindicatelor. Cresterea pretului petrolului ar putea determina si in Franta, potrivit analistilor citati de Reuters, o revizuire a tintei de crestere economica (2%-2,5% in prezent).

Spre deosebire de vecinii germani, francezii nu si-au diminuat foarte mult consumul, acesta avansand cu 8,7% intre 200 si 2004 fata de numai 0,8% in Germania. Pentru o revizuire a tintei de crestere economica, dar de la 2,1% la 1,2%, se pregateste si Italia. In aprilie, indicele de incredere a comunitatii de afaceri din cea de-a patra mare economie europeana a coborat la un minim al ultimilor doi ani, in conditiile in care eforturile guvernului de reducere a taxelor au esuat in stimularea cresterii economice.

Perspective la fel de sumbre exista pentru evolutia consumului si a exporturilor, in timp ce rata somajului, chiar daca a scazut timid, se mentine totusi la un nivel foarte ridicat, de 11,8%. Amenintat cu caderea guvernului, premierul Silvio Berlusconi arata tot mai mult cu degetul catre Banca Centrala Europeana, pe care o acuza ca se concentreaza exclusiv asupra reducerii inflatiei, ignorand problemele pe care aprecierea euro le creeaza statelor membre. Probleme similare sunt acuzate si de oficiali din Grecia, Portugalia si Spania.

Pesimismul economic se agraveaza in aprilie

Indicele sentimentului economic ZEW in aprilie 2005, privind situatia economica actuala (in paranteze, evolutiea aprilie 2005 fata de martie 2005)De departe cea mai ingrijoratoare situatie economica din UE o are in prezent Germania, majoritatea aprecierilor exprimate de analistii intervievati in aprilie de institutul german ZEW fiind negative.

Vesti proaste pentru comertul european

Excedentul comercial al celor 12 state din zona euro a scazut drastic in februarie, la 3 miliarde de euro, de la 6,9 miliarde de euro in aceeasi perioada a anului trecut.

Deficitul comercial al celor 25 de state din UE a crescut, tot in februarie, la 6,8 miliarde de euro, de la 3,8 miliarde de euro in februarie 2004.

Cea mai mare presiune au exercitat-o deficitele comerciale cu China si Rusia.

Pretul in crestere al petrolului a facut ca cel mai mare deficit sa se inregistreze in domeniul energiei, unde importurile au depasit exporturile cu 14,2 miliarde de euro, cu aproape 4 miliarde de euro mai mult decat in urma cu un an.