În cazul în care Rusia cucerește Kievul și va instala un guvern-marionetă, lumea ar putea asista la un război de gherilă declanșat de populația ucraineană, mai ales cea din zona de vest a Ucrainei, potrivit lui Bogdan Antoniu, profesor al Universității din București, specializat pe relații internaționale (RI).

Acesta este însă numai un scenariu dintre multele care ne stau în față într-o situație bulversantă pentru mediul internațional, iar multe din încercările de a prevedea ceea ce se întâmplă sunt puternic speculative, pentru că nu avem o imagine de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă în teren, în viziunea expertului în relații internaționale.

Trupele rusești au călcat frontiera cu Ucraina la primele ore ale dimineții acestei zile din mai multe direcții, atât din Rusia, cât și din Belarus și din provinciile separatiste ucrainiene, Lugansk și Donețk. Putin a afirmat că dorește, prin acțiunea sa, să demilitarizeze Ucraina, lucru care ar putea fi înfăptuit prin instalarea unui guvern care să fie prietenos Rusiei, denumit, în teoriile relațiilor internaționale, guvern-marionetă.

Poroșenko, fostul președinte și adversar al lui Zelenski, a declarat că ceea ce se întâmplă este o agresiune rusească, că Putin este vinovat și că Ucraina trebuie să reziste. Deci inclusiv din partea opoziției pare a fi un mesaj de solidaritate, în ciuda diviziunii politice din Ucraina

Bogdan Antoniu, profesor relații internaționale, Universitatea București

În lumina unor astfel de declarații, pare să nu poată fi posibilă o opțiune de genul unui guvern marionetă instalat de Puțin, dacă acesta va cuceri Kievul.

Pe de altă parte, istoria a arătat că în state mult mai stabile decât Ucraina, în urma unor ocupații, au apărut oportuniști, trădători care au ocupat astfel de funcții, așa că și acest scenariu rămâne unul valabil.

Citește și: Pîrvulescu: Vom vedea dacă izolarea Rusiei va avea consecințele scontate

Este de presupus că populația ucraineană, mai ales din zona occidentală a țării, se va ridica la luptă prin insurgență împotriva unui guvern marionetă, ceea ce ar putea să însemne trupe rusești implicate, costuri mari, poate chiar un război de gherilă, tot cu costuri mari pentru Ruși

Bogdan Antoniu, profesor relații internaționale, Universitatea București

Citește și: Cristian Diaconescu: Nu se pune problema unui atac asupra României

Ne confruntăm cu o lipsă acută de informații precise

Imaginile publicate de dimineață cu trupe rusești care intră dinspre Bielorusia și trupe rusești care intră din Crimeea au fost surprinse cu ajutorul camerelor de supraveghere de la posturile de gardă ucrainiene care au fost părăsite în grabă, atenționează profesorul

„O estimare asupra caracteristicilor militare ale conflictului, asupra duratei, asupra intensității sunt încă premature la acest moment. Un moment decisiv ar fi să vedem, în câteva ore, de la un corespondent media din teren să filmeze tancuri rusești intrând în Kiev”, a declarat Bogdan Antoniu.

În primele ore ale conflictului s-a vorbit despre atacuri aeriene împotriva țintelor din Ucraina, apoi s-a spus despre atacuri cu drone ale rușilor. Este vorba despre o fațetă mult mai modernă, mai departe de conflictele militare majore anterioare, potrivit profesorului.

„Ne aflăm încă în ceața războiului, cum spunea un fost șef al secțiunii Rusia al CIA, acel moment în care nu avem prea multe date, ceea ce spun oficialii celor două părți nu poate fi luat neapărat ca atare: rușii spun de exemplu că au distrus toată infrastructura de apărare antiaeriană a Ucrainei, dar pur și simplu nu avem date palpabile despre viteza cu care se desfășoară operațiile militare”, mai spune Antoniu.

Tragedia Ucrainei a început deja și va genera o criză umanitară

Oricum ar fi, tragedia Ucrainei a început deja, va fi o problemă umanitară, o problemă economică și chiar una legată de existența statului ucrainean, chiar dacă Rusia se oprește la granița celor două regiuni separatiste, crede profesorul.

„În clipa în care armele încep să vorbească, realitatea așa cum o știm noi suferă un șoc. Ca să prezici ceea ce se va întâmpla după acest șoc este foarte dificil și depinde foarte mult de realitatea din teren: Vor rezista ucrainienii? Va fi cucerit Kievul? Vor exista trădători care să pretindă că sunt un guvern legitim ucrainian și să încerce să joace jocul lui Puțin?”, a mai spus Bogdan Antoniu.

Din momentul în care Puțin a anunțat că oricărei interferență străine din conflictul cu Ucraina i se va răspunde virulent este o amenințare gravă, ceea ce înseamnă că niciun scenariu nu poate fi exclus atunci când un stat atacă într-un stil nemaivăzut în Europa de la Al Doilea Război Mondial, în viziunea specialistului în relații internaționale.

O agresiune, fie ea și împotriva unui stat neafiliat NATO, este totuși o agresiune împotriva comunității internaționale. Faptul că o rezoluție a Consiliului de Securitate va fi împiedicată de Rusia, care are drept de veto, nu schimbă lucrurile, Rusia încalcă tratatele și normele internaționale. Rămâne o situație de o gravitate extraordinară pentru securitatea europeană și cea mondială, în viziunea specialistului în relații externe.

„Este o minge foarte mare în terenul Statelor Unite, atât pentru că ne aflăm în Europa, cât și pentru că încălcări repetate ale legii internaționale rămase fără pedeapsă conduc la distrugerea acestor norme

Bogdan Antoniu, profesor relații internaționale, Universitatea București

Dacă încalci dreptul internațional și nu există pedeapsă, normele respective riscă să cadă în derizoriu și să ne aflăm într-o stare de întoarcere în trecut, asemănătoare cu cea anarhică, în care securitatea și stabilitatea mediului internațional erau căutate prin forță militară, prin blocuri militare, atenționează profesorul.

Rusia a atacat Ucraina după ce, mai multe săptămâni de-a rândul, a concentrat trupe și tehnică de război pe frontiera cu acest stat și a desfășurat exerciții militare în zonă, exerciții care au avut loc și pe teritoriul Bielorusiei, țară aliată a Moscovei.

Statele Unite și apoi alte puteri occidentale precum Marea Britanie au avertizat că un război este iminent și au încercat în repetate rânduri să împiedice acțiunile rusești dezvăluind momentul în care Rusia plănuia să atace, una dintre datele vehiculate fiind cea de 16 februarie, lucruri pe care Kremlinul le-a dezmințit, însă care s-au concretizat în cele din urmă.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri