De două săptămâni, Ucraina se află sub bombardamentele repetate ale Rusiei, din ordinul lui Vladimir Putin. Pentru a nu declanșa un al treilea Război Mondial, NATO se abține de la o intervenție directă, însă întărește flancul estic cu soldați și echipamente militare. În completare, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au venit cu o serie de sancțiuni istorice împotriva țării lui Putin. Cu toate acestea, Putin nu dă înapoi și nu se retrage din Ucraina (ceea ce ar fi și rușinos, într-o oarecare măsură, ținând cont de reputația liderului rus). Să fie sancțiunile nesemnificative sau prea târziu implementate?!

”Sancțiunile sunt semnificativ mai dure și mai coordonate decât cele impuse după anexarea Crimeei, în 2014. E probabil ca sancțiunile impuse Federației Ruse să fie resimțite mai întâi de populație, în special de populația săracă, și abia mai apoi de liderii politici de la Kremlin. Din păcate, populația săracă nu prea face politică, iar pensionarii, cei mai mulți dintre ei, sunt suporterii lui Putin”, a declarat Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și membru în consiliul de experți al Laboratorului pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS).

În acest sens, Dumitrescu este de părere că presiunea internă asupra administrației Putin va crește când sancțiunile vor fi resimțite de clasa de mijloc din marile orașe din Federația Rusă.

”Antreprenorii, cei cărora statul le confiscă abuziv afacerile de succes, se vor revolta. E mai greu de crezut că vor face același lucru și bugetarii, care reprezintă o parte consistentă a clasei de mijloc subțiri din Federația Rusă”, a adăugat acesta.

De ce nu se retrage Putin din Ucraina

Cu toate acestea, sunt mai multe motive pentru care aceste sancțiuni nu opresc invazia Federației Ruse în Ucraina.

”În primul rând, sancțiunile nu afectează comerțul extern cu hidrocarburi al Federației Ruse. Iar acest comerț e responsabil de peste 40% din veniturile publice ale statului rus. Sunt șanse minime ca sancțiunile să oprească exportul de gaze naturale și petrol al Federației Ruse. Efectul la nivel european și global ar fi greu comensurabil”, a precizat Dumitrescu.

De precizat este faptul că Joe Biden a anunțat că va bloca toate importurile de petrol, gaze naturale și cărbune, independent de aliații europeni. Deciziei sale i s-a alăturat și Marea Britanie, care a transmis că până la finalul anului va renunța la petrolul rusesc.

Cu toate acestea, interdependența economică semnificativă dintre numeroase state devine principala diferență dintre Războiul Rece și ce se întâmplă astăzi. În ciuda blocajului din partea Statelor Unite, Europa rămâne un principal consumator al resurselor rusești.

În plus, Arabia Saudită nu dă semne că intenționează să extragă mai mult țiței, ca să compenseze o potențială renunțare la hidrocarburile care vin din Federația Rusă.

”În al doilea rând, Federația Rusă a demarat propriul Ostpolitik după anexarea Crimeei în 2014. Cu alte cuvinte, în încercarea de a-și reduce dependența de cererea de hidrocarburi a statelor europene, Kremlinul s-a orientat spre China, India, Pakistan, spre țări importante din zona Golfului Persic, precum și spre potențiali lideri regionali din Africa și America Latină. Federația Rusă duce un efort asiduu pentru a-și lărgi portofoliul de clienți cu state din regiunile pe care le-am menționat. Drept urmare, aceste state vor cumpăra nu numai hidrocarburi de la Federația Rusă, dar și armament, cereale, produse chimice etc. Dar e adevărat, valoarea comerțului exterior al Federației Ruse cu aceste state e mult mai mică decât valoarea schimburilor comerciale cu statele europene”, a conchis Dumitrescu.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o ofensivă militară în Ucraina, sub numele unei operațiuni speciale. De două săptămâni, Ucraina rezistă în fața bombardamentelor rusești, încercând să evacueze civilii din țară.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri