Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat că alianța va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Crearea grupului de luptă din România a fost agreată la scurt timp după începerea războiului din Ucraina. Grupurile de luptă ale NATO sunt forțe de reacție rapidă, puternic dotate tehnic, care au la comandă câte una dintre marile puteri ale Alianței și care sunt compuse din trupele integrate ale mai multor țări aliate (multinațional), totalizând, în general, între 1.000 și 1.500 de militari, aflate în țările din zona cea mai aproape de Rusia.
Până la invadarea Ucrainei, în Estul Europei au existat numai patru astfel de grupuri, formate în 2016 – în Estonia (grup condus de Marea Britanie), Letonia (grup condus de Canada), Lituania (grup condus de Germania) și Polonia (grup condus de Statele Unite) – adică țările din NATO care au frontieră comună cu Rusia sau cu aliata acesteia, Belarus și care au fost considerate cele mai vulnerabile din această perspectivă. Prezentate inițial ca batalioane multinaționale, aceste forțe aveau caracter rotațional, deoarece Actul Fondator Rusia-Nato din 1997 prevedea că „Alianța își va îndeplini misiunile de apărare colectivă și alte misiuni prin asigurarea interoperabilității, integrării și capacității necesare pentru întărire, mai degrabă decât prin staționarea permanentă suplimentară a unor forțe de luptă substanțiale” (acest document nu este un element de drept internațional, ci o declarație politică între NATO și Rusia, prin care s-a încercat crearea încrederii între Alianță și Moscova).
Citeste si:
Între timp, denumirea lor a fost schimbată în „grupuri de luptă” (dar au rămas la nivel de batalion) și, odată cu escaladarea tensiunilor între Alianță și Rusia, au ajuns să aibă practic o prezență permanentă pe teritoriul statelor respective.
În urma desfășurării forțelor rusești agresive de dinaintea invaziei din Ucraina, se hotărâse deja ca România să primească și ea o astfel de forță de luptă NATO pe teritoriul său, care va fi condusă de Franța, iar între timp Jens Stoltenberg, secretarul general NATO a declarat că și alte trei țări vor primi câte un astfel de grup multinațional de reacție rapidă (Slovacia, Bulgaria și Ungaria). În cazul grupului de luptă din România, prezența va fi permanentă, a afirmat președintele Iohannis. Pe lângă aceste grupuri de luptă, în statele din Europa Est pot fi desfășurate și forțe nepermanente, așa cum sunt cele trimise în cazul exercițiilor multinaționale.
Citeste si:
„Aceste trupe sunt pregătite de luptă și demonstrează puterea legăturii țărilor NATO”
„Aceste grupuri de luptă sunt multinaționale și sunt pregătite pentru luptă, demonstrând puterea legăturii transatlantice. Prezența lor arată clar că va fi un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianţe. Grupurile de luptă ale NATO fac parte din cea mai mare întărire a apărării colective a NATO ale acestei generații”, potrivit unei declarații a Alianței Nord-Atlantice.
Țările care conduc aceste grupuri de luptă au și cea mai mare contribuție la unitatea militară respectivă, atât în ce privește numărul de soldați, cât și dotările tehnice, având în vedere că aceste grupuri trebuie să fie foarte performante, aspect care are la bază ultimele tehnologii militare aliate.
Citeste si:
Grupul de luptă din Polonia, condus de SUA, este format din 1.010 soldați, dintre care 670 sunt americani. SUA pune la bătaie, în acest grup, un escadron de cavalerie blindată (vehicule militare blindate) care pot lupta cu orice tipuri de amenințări. În componența acestui grup mai intră și 140 de militari britanici – un escadron ușor de recunoaștere și un element de sprijin logistic. Alături de ei sunt și 120 de militari români, care asigură o baterie antiaeriană la sol, precum și 80 de soldați croați, cu o baterie de lansatoare de rachete autopropulsate.
Grupul din Estonia este condus de Marea Britanie, care are și cea mai mare contribuție militară la grup (754 de britanici din totalul de 964 de soldați). Acesta este format dintr-un batalion de infanterie blindată cu tancuri de luptă principale și vehicule blindate de luptă.
Citeste si:
Grupul de luptă din Estonia este sprijinit de artilerie autopropulsată și mijloace de apărare aeriană, ingineri, un serviciu de informații, supraveghere și recunoaștere elemente de suport de grup și logistic. Celor 754 de britanici li se adaugă o companie de infanterie blindată daneză, precum și o unitate civilă de comunicații strategice din Islanda.
Prezența militară avansată a NATO în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia a fost implementată în baza deciziilor Summit-ului de la Varșovia din 2016, constituind o componentă importantă a posturii consolidate de descurajare și apărare a NATO. Aceste decizii demonstrează solidaritatea, determinarea și capacitatea Aliaților de a apăra teritoriul Alianței, potrivit NATO.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
