Care sunt riscurile reale ale crizei din Ucraina pentru România și cum le gestionează în acest moment politicienii? Cosmin Popa, istoric și specialist în spațiul rusesc, ne-a răspuns la aceste întrebări într-un interviu wall-street.ro.
Care e riscul real al crizei ucrainene pentru România? Ne gândim de obicei la un război clasic, la invazii cu soldați și tancuri, și mai puțin la așa-numitul ”război hibrid”. Dar politica externă a Rusiei lui Putin a arătat că sunt multe modele posibile de agresiune: de pildă, atacuri cibernetice, destabilizare politică, propagandă online, fiecare dintre ele cu diverse grade de intensitate - și cu posibilitatea de a fi combinate. În ce situație este acum țara noastră?
Rusia testează voința de rezistență a României
”Deja România se află cel puțin în război politic și ideologic cu Rusia. Și nu numai România, toată Europa Centrală, tot Occidentul, se află în război politic și ideologic cu Rusia. Agresiunea hibridă a Rusiei are deja loc, și nu de pe 24 februarie. Poate în România e mai puțin vizibilă, fiindcă e destul de greu să vinzi Rusia în mod direct. E mult mai greu decât să vinzi, de pildă Rusia în Bulgaria”, a explicat, într-un interviu wall-street.ro, Cosmin Popa, istoric, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române și specialist în spațul rusesc și sovietic.
Citeste si:
În momentul de față, Rusia testează nu atât capacitatea de rezistență a fiecărei țări la agresiunea ei, cât voința de rezistență. Și, spune Cosmin Popa, România pare că are mari probleme în privința voinței de a rezista la această agresiune, prin faptul că o ignoră, este practic într-o fază de negare.
Mulți politicieni români se fac că pericolul Rusiei nu există.
Cosmin Popa, istoric
De unde vine această atitudine? ”Din modestia intelectuală a multor politicieni români, aflați în postură de decizie. Nu dețin instrumentele teoretice ale unei prognoze politice care este evidentă pentru orice persoană educată este evidentă. Și, ca urmare, se fac că acest pericol nu există. Nu e doar o fază de negare, e o modalitate de a-i arăta lui Puțin că «noi ne putem înțelege și după, făcându-ne că nu există pericolul pe care îl reprezentați la adresa existenței noastre».”
Citeste si:
Find more statistics at Statista
”Judecând după lejeritatea cu care se mișcă la București ambasadorul Rusiei, deducem că se dorește înțelegerea reacțiilor românești într-o anumită cheie politică. De ce, cu ce scop, în virtutea căror argumente unii dintre politicienii români consideră că se vor înțelege mai bine cu Puțin după decât s-au înțeles înainte, pentru mine rămâne un mister, Dar cu siguranță ne vom lămuri în scurt timp cu toții”, spune Cosmin Popa
Cum privește propaganda rusă România
Felul în care privește propaganda Kremlinului România poate fi înțeles din declarațiile ambasadorului Valery Kuzmin, precizează istoricul. ”Ambasadorul Kuzmin este o persoană nu foarte sofisticată intelectual iar acest lucru s-a văzut foarte limpede în perioada în care a fost la Chișinău. Are un tip de obrăznicie care vine din siguranța de a reprezenta ceea ce ei cred că este o mare putere, dar vine, în primul rând, din ignoranță. Este vorba despre o persoană care, prin declarațiile sale, caută să ne transmită imaginea Rusiei despre ceea ce crede că ar fi istoria României.”
Citeste si:
România, pentru ruși, este o struțo-cămilă, despre istoria și politica căreia se exprimă în funcție de ceea ce impune necesitatea politică a prezentului.
Cosmin Popa, istoric
Pentru decidenții ruși, explică istoricul, România este o creație artificială. Într-o manieră absolută neinteligibilă pentru capacitatea propagandei ruse de a înțelege procesele istorice, România ar fi reușit să-și extindă autoritatea și să creeze o națiune prin aglutinarea unor formațiuni statale medievale, vechi, locuite în general de alte etnii, nu de români. Din această cauză, propaganda Kremlinului insistă să asocieze Moldova cu existența unei națiuni diferite de cea română sau să asocieze Transilvania exclusiv cu civilizația maghiară. Pe de altă parte, existența Valahiei este greu de explicat în termenii acestei viziuni care vine, în prinicpal, din ignoranță.
Citeste si:
Rusia și Occidentul sunt în conflict deschis
”Rusia, nefiind o autentică putere, creatoare de sistem internațional, și-a investit mare parte din resurse în crearea aparenței de putere. Dacă tu, ca țară, nu ai puterea politică, economică, culturală, ideatică, pentru a introduce în sistemul internațional schimbările pe care le dorești, ce-ți rămâne de făcut? Ce e mai ușor și mai ieftin: să induci instabilitate în sistem, să induci conflictualitate. Asta face Rusia de când Puțin s-a instalat solid în putere. Din punctul meu de vedere, începutul agresiunii politice și ideologice asupra Occidentului este 2007.”
Mai concret, după o perioadă în care Vladimir Putin a avut relații bune sau chiar foarte bune cu NATO și chiar a sugerat că Rusia ar putea adera la Alianță, în februarie 2007, la Conferința de Securitate de la Munchen, liderul rus a ținut un discurs celebru, care a marcat startul unei noi politici a Moscovei. Vladimir Putin a acuzat atunci Statele Unite că vor să creeze o lume dominată de o singură putere care să monopolizeze relațiile globale și că încalcă dreptul internațional printr-o utilizare aproape necontrolată a forței.
Citeste si:
Discursul a fost urmat de decizia lui Putin de a se retrage din Tratatul privind Forțele Militare Convenționale din Europa. Un an mai târziu, forțele rusești au invadat Georgia.
Rusia și Occidentul au fost încă din 2007 pe un traseu de coliziune, iar acum se află într-un conflict deschis, conchide Cosmin Popa în interviul acordat wall-street.ro. Rusia nu își permite acum să transfere acest conflict în plan militar, mai ales după dușul rece ce i-a fost administrat în Ucraina.. Însă creșterea mișcărilor contestatare în Europa și America de Nord, potențarea permanentă a disputelor privind marile provocări - pandemia, vaccinurile anti-COVID - marile minciuni care au răscolit lumea în ultimii ani – ”din dosul fiecăreia se văd urechile Kremlinului”.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
