Una dintre întrebările importante care au apărut după declanșarea invaziei rusești în Ucraina se referă la non-intervenția Transnistriei și a Republicii Belarus. De ce - și până când - se vor ține deoparte acești clienți ai Kremlinului, ne spune Cosmin Popa, istoric și specialist în spațiul rusesc.
Problema implicării Transnistriei este cu atât mai relevantă cu cât ea ar aduce linia frontului aproape de granițele României. Ministerul Apărării de la Londra a comunicat recent că forțele rusești încearcă să recruteze din republica autoproclamată, în vreme ce Statul Major de la Kiev a menționat o tentativă rusească de provocare în această regiune, ”pentru a putea acuza Ucraina de agresiune împotriva statului vecin”.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 10 April 2022
Find out more about the UK government's response: https://t.co/8yjYrVmzHe
🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/Xd1tmsCDme— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 10, 2022
Pe de altă parte, deși scenariile prezentate la începutul războiului din Ucraina dădeau ca sigur un atac din direcția Transnistriei, acesta nu s-a materializat. Același lucru s-a întâmplat și în cazul Belarus. Nu este o coincidență: Belarus și Transnistria ”vin la pachet”, explică istoricul Cosmin Popa, într-un interviu wall-street.ro.
Citeste si:
De ce sunt Transnistria și Belarus ”la pachet”
”Există evoluții structurale care pledează pentru non-participarea Transnistriei în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mare parte din afacerile holdingului Sheriff, care deține în proprietate Transnistria – inclusiv pe președintele Krasnoselski – sunt în Europa. Acolo există pe fond o orientare pro-europeană a populației tinere și a business-ului, care pledează pentru non-intervenția transnistrenilor în acest conflict. Însă pârghiile politice esențiale sunt deținute în exclusivitate de Moscova în ceea ce privește Transnistria iar decizia intervenției sau non-intervenției transnistrenilor în războiul împotriva Ucrainei va fi luată de către Putin. Suspectez că va fi la pachet cu intervenția sau non-intervenția Belarusului”, spune Cosmin Popa.
Citeste si:
Citește și: Locuitorii Transnistriei proruse, satui sa traiasca intr-o "tara care nu exista"
Cum s-a ajuns aici și de ce nu au intervenit nici Minskul, nici Tiraspolul? Aparent, decizia a fost luată încă la începutul conflictului. Aleksandr Lukașenko a organizat o întâlnire cu responsabilii militari și politici în care a anunțat încă de dimineață că nu va interveni terestru în Ucraina. La o oră de la începerea acestei întâlniri, și Vadim Krasnoselski, liderul de la Tiraspol (foto jos) a dat pe Telegram un mesaj în care anunța că armata transnistreană se află în cazărmi și nu intenționează să plece nicăieri.
Sursa: president.gospmr.org
”Transnistria nu a plănuit niciodată și nu plănuiește nici acum vreo acțiune agresivă la adresa vecinilor săi”, a repetat președintele autoproclamatei republici în mesajul său de pe 1 martie. Iar la sfârșitul lunii martie și începutul lui aprilie, Krasnoselski s-a întâlnit cu reprezentanți ai Statelor Unite, Marii Britanii și ai Uniunii Europene.
Citeste si:
De ce a redevenit Lukașenko un actor autonom
Ce se întâmplă însă în Belarus? ”O parte a deciziei se află acum la Minsk, în mâinile lui Lukașenko. El este cel care își va asuma sau nu riscurile sau non-intervenției, fiindcă ambele sunt aducătoare de mari riscuri politice la adresa sa. Judecând după precedentele politice ale acestui personaj extrem de abil, mă aștept ca el să facă față acestor provocări”, explică Cosmin Popa, istoric, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române și specialist în spațul rusesc și sovietic.
Lukașenko a redevenit un actor autonom pe fondul dificultăților politice și militare pe care le înregistrează Rusia în Ucraina. Motivul e acela că, dacă Putin ia decizia de a-l da jos de la putere sau de a îl constrânge pe Lukașenko să se implice în război, aceasta ar implica un angajament politic și militar suplimentar, pe care în momentul de față Rusia nu și-l permite.
Citeste si:
”Acest lucru i-a creat lui Lukașenko o marjă de manevră, practic l-a repus pe piața politică, pentru că protestele de anul trecut l-au adus în postura de președinte decorativ. Înainte era client al Rusiei, dar autonomia sa politică a devenit, după proteste, comparabilă cu cea a unui guvernator de provincie din Rusia. Acum, însă, Lukașenko este back în business”, conchide Cosmin Popa.
Citeste si:
Ce spune oficial Lukașenko despre războiul din Ucraina
Liderul de la Minsk se va întâlni cu Vladimir Putin pe 12 aprilie pentru a încerca să implice Belarus în negocierile de pace cu Ucraina. El a folosit deja termenul de ”războiul de peste gard” pentru ceea ce Kremlinul descrie drept ”operațiune militară specială” și a afirmat că ”a fost băgat în același coș cu Rusia”, potrivit agenției oficiale de știri, Belta.
Find more statistics at Statista
Mai mult, deși, pe 8 aprilie, a dat asigurări că va fi ”alături de Rusia în orice situație”, în aceeași declarație Lukașenko a menționat că poporul belarus nu are în genele sale războiul - o referire la pierderile uriașe suferite de țara sa în al Doilea Război Mondial, estimate la un sfert din populație. “Războaiele, conflictele, confruntările sunt inacceptabile pentru poporul belarus”, a insistat președintele de la Minsk.
Citeste si:
Sursa foto: exsilentroot / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
