Suedia și Finlanda, două țări care în mod tradițional au evitat apartenența la alianțe militare, sunt atât de îngrijorate de invadarea Ucrainei de către Rusia, încât iau serios în calcul aderarea la NATO într-un timp cât mai scurt. Astfel, o decizie privind aderarea la Alianța Nord-Atlantică va fi anunțată spre finalul acestei săptămâni. Dacă factorii de decizie din ambele țări se vor pronunța în favoarea aderării în următoarele zile, NATO ar putea avea foarte rapid doi noi membri, în ciuda avertismentelor date de Rusia, care a amenințat cu “un răspuns tehnic militar”.
“Avem o graniță de peste 1300 de km cu Rusia, iar atacul Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare a mediului de securitate din zonă. În aceste condiții, nu ne interesează ce crede Rusia cu privire la o eventuală aderare pentru că suntem o țară independentă și suverană și luăm deciziile așa cum vrem noi”, a declarat, într-un interviu acordat Wall-Street, E.S. Dna. Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei la București, care subliniază că, în opinia sa și a autorităților de la Helsinki, Finlanda nu este momentan o țintă pentru Rusia.
“Putin crede că are dreptul să decidă viitorul țărilor din apropierea Rusiei, inclusiv Suedia, așa că o posibilă aderare la NATO este o reacție normală la această stare de război.
E.S. Dna.Therese Hydén, ambasadoarea Suediei la București
Iar această opinie a autorităților are o puternică susținere și din partea opiniei publice din cele două țări, care și-a schimbat semnificativ părerea despre aderarea la NATO în cele aproape trei luni de război în Ucraina. Astfel, aproximativ 62% dintre finlandezi susțin aderarea la NATO, față de doar 19% în 2017. De asemenea, 45% dintre suedezi se arătau, în aprilie 2022, în favoarea aderării la NATO.
Citeste si:
“Trebuie să cântărim foarte bine în ce constă intrarea în NATO și dacă suntem bine primiți. De asemenea, este important ca procesul de aderare să fie unul rapid pentru că am fi vulnerabili la un eventual atac al Rusiei, care a amenințat de mai multe ori că vor fi consecințe”, mai spune ambasadoarea Suediei în România.
În mod normal, aderarea noilor membri este un proces care poate dura ani sau luni, deoarece aceste decizii trebuie să fie ratificate de toți cei 30 de membri NATO. Dar, în cazul Finlandei și Suediei, procesul de aderare ar putea fi realizat mult mai rapid, potrivit oficialilor alianței.
Ce ar însemna, din punct de vedere militar, aderarea la NATO a Suediei și Finlandei
Armatele Suediei și Finlandei ar aduce un aport substanțial la puterea defensivă a NATO în nordul Europei.
Citeste si:
Avem o armată de circa 280.000 de oameni, una dintre cele mai mari din Europa, iar acest număr se datorează și faptului că în Finlanda serviciul militar este obligatoriu. Ne-am propus, însă, să dezvoltăm pregătirile și să avem mai multe resurse umane disponibile pentru că 74% dintre finlandezi sunt gata să își apere țara (cel mai mare procent din Europa).
E.S. Dna. Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei în România
În plus, nordicii au comandat, în decembrie 2021, 64 de avioane de luptă F-35 de la Lockheed Martin, într-o tranzacție de 9,4 miliarde de dolari și au în plan achiziționarea de noi armamente în viitorul apropiat. Bugetul alocat de Finlanda pentru apărare a ajuns în prezent la aproape 2%, iar țara scandinavă și propune să îl mărească progresiv în următorii ani.
În ultimele luni, forţele armate ale Suediei au intensificat activităţile militare de pe insula Gotland, cea mai mare insulă din Marea Baltică, situată la circa 330 de km de Kaliningrad, unde se află cartierul general al Flotei Baltice a Rusiei. În plus, la finalul anului trecut, sistemele de rachete de apărare aeriană Patriot, în cea mai avansată configuraţie Advanced Capability-3 (PAC-3), au intrat oficial în dotarea Forțelor Armate Suedeze.
Citeste si:
“Momentan bugetul dedicat apărării este de 1,3% din PIB (aproape 7,2 miliarde de dolari), însă în următorii ani vrem să ajungem la 2% din PIB”, explică ambasadoarea Suediei la București.
Cât de dependente sunt cele două state scandinave de gazul rusesc?
În cazul unei foarte probabile aderări la NATO, cele două țări nordice trebuie să se aștepte la consecințe dintre cele mai dure din partea Rusiei lui Putin. Una dintre posibilele repercusiuni poate fi stoparea livrării de gaze, așa cum Rusia a făcut deja în cazul unor țări precum Polonia și Bulgaria. În această privință, situația celor două state scandinave este una diferită: în timp de Finlanda importă încă o cantitate considerabilă de gaz rusesc, Suedia este independentă din acest punct de vedere.
Pentru a putea reduce din dependența de gazele rusești, la începutul acestei luni, Finlanda și Estonia au semnat un memorandum-cadru pentru crearea unor instalații de regazificare şi a unor capacităţi de stocare a gazelor naturale lichefiate (GNL). Documentul prevede închirierea unui terminal plutitor de stocare GNL cu posibilitatea de regazificare a cel puțin 30 TWh pe an.
Citeste si:
“În urmă cu câțiva ani eram complet dependenți de gazul rusesc, dar în prezent este o singură conductă din Rusia în Finlanda care merge către industrie, nu către consumatorii casnici. Suntem pregătiți pentru sancțiuni pe energie și trebuie să găsim alternative, de aceea investim masiv în electricitate, energie bazată pe hidrogen sau energie regenerabilă. Cred că acest conflict este un moment bun în care să accelerăm tranziția către energia verde”, explică diplomatul finlandez.
În ceea ce privește Suedia, importul de gaze din Rusia este aproape inexistent.
Citeste si:
Ne bazăm foarte mult pe energie hidroelectrică, energie nucleară și energii regenerabile, dar știm că unele țări sunt mult mai dependente de gazul rusesc și acest lucru trebuie să se schimbe pentru că nu putem fi dependenți de o țară condusă de Putin.
E.S. Dna.Therese Hydén, ambasadoarea Suediei la București
Ajutor pentru Ucraina și susținere pentru refugiații ucraineni
Până în prezent, Finlanda a asistat Ucraina cu peste 14 milioane de euro prin diferite organizații, în principal ONU. În plus, țara scandinavă a furnizat și echipament militar pentru a ajuta Ucraina.
“Până în prezent, circa17.000 de refugiați ucraineni au ales să rămână în Finlanda. Am încercat să le oferim un sprijin cât mai solid, astfel copiii ucraineni vor fi primiți în școlile finlandeze, iar adulții se pot angaja în Finlanda”, spune E.S. Dna. Marjut Akola.
Și cei 35.000 de refugiați ucraineni din Suedia au fost primiți cu brațele deschise de Suedia și au dreptul la școală, muncă, plus alte ajutoare pentru a trece de această perioada dificilă. Mai mult, pentru că sunt feriboturi care fac legătura dintre Polonia și Suedia, autoritățile suedeze sunt pregătite pentru a primi un număr mai mare de refugiați.
Citeste si:
Până în prezent, Suedia a oferit Ucrainei, printre altele, suport militar (10.000 de arme antitanc, 5.000 de căști), ajutor umanitar în valoare de 75 de milioane de euro, 50 de milioane de euro pentru armament, 700.000 de euro au fost dați către Curtea Penală Internațională pentru a trage la răspundere crimele Rusiei în Ucraina, iar 300.000 de euro au fost direcționați către sprijinul jurnaliștilor și a presei libere.
Sursa foto: Ambasada Suediei/Ambasada Finlandei
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
