Un eveniment care ar fi trebuit să ofere Kremlinului ocazia de a se lăuda cu industria sa de apărare a arătat, în schimb, că și în acest domeniu Rusia pare să fie învinsă - și nimeni nu mai vrea să îi cumpere armele. Care sunt motivele pentru acest nou eșec al lui Putin?

”Armata-2022”, evenimentul dedicat industriei de apărare rusești care trebuia să fie o oportunitate de imagine pentru Kremlin s-a transformat mai degrabă într-un coșmar de PR. Momentul care a devenit faimos în întreaga lume este acela în care armata rusă s-a lăudat cu un ”câine-robot de luptă” care s-a dovedit a fi, de fapt, o jucărie chinezească de pe Aliexpress.

Rusia vinde arme mai ales Rusiei

Însă un detaliu mult mai relevant, subliniat de Moscow Times, este că principala miză a acestui eveniment – semnarea de contracte de armament cu alte state – a fost ratată. Chiar dacă ministrul Apărării, Serghei Șoigu, s-a lăudat cu contracte de jumătate de trilion de ruble (circa 8,3 miliarde de euro), acestea sunt de fapt contractele interne. Altfel spus, Kremlinul a dat comenzi de jumătate de trilion de ruble către companiile de armament controlate tot de Kremlin.

Contractele cu alte state, în schimb, au fost de aproape 6 ori mai mici ca în trecut. Practic, conform informațiilor oficiale, Rosoboronexport (compania de stat care deține monopolul livrărilor de armament) a semnat doar două contracte, în valoare totală de 390 de milioane de dolari. Poate părea mult chiar și așa, dar în realitate este foarte puțin.

Ca termen de comparație, România, care nu e un mare exportator global de arme, a atins în 2020 un total de 116 milioane de euro, iar în 2021 a ajuns chiar la 177 de milioane (conform cifrelor Departamentului pentru Controlul Exporturilor – ANCEX).

Dacă trendul se menține, exporturile de armament ale Rusiei, care în 2021 au ajuns la 15 miliarde de euro, ar putea scădea anul acesta la circa 2,5 miliarde. Adică sub cele ale Spanie (3,6 miliarde) sau Italiei (2,7 miliarde). Cum a ajuns în această situație al doilea exportator global de armament?

Statistic: Market share of the leading exporters of major weapons between 2017 and 2021, by country | Statista
Find more statistics at Statista

De ce au scăzut importurile rusești de armament

Un prim factor este tocmai creșterea comenzilor interne cu care se laudă ministrul Șoigu. Pentru că Rusia a pierdut foarte mult echipament militar în Ucraina, acum trebuie să îl înlocuiască și deci nu îl mai poate trimite la export.

Un al doilea factor, spun specialiștii, este acela că războiul – mai precis, eșecul forțelor rusești în a cuceri Ucraina - a afectat imaginea industriei de apărare a Kremlinului. ”Folosesc arme atât de puțin sofisticate, chiar dacă produc distrugeri, încât nu cred că vreo țară se va uita la bombele rusești care aruncă în aer blocuri și va spune «Da, asta ne dorim să cumpărăm și noi»”, a explicat pentru Newsweek Mark Andrew Green, fost diplomat, în prezent directorul Institutului Woodrow Wilson.

Citește și: NATO vs. Rusia: Top 5 cele mai bune arme ale celor două puteri militare

Un al treilea factor este lipsa componentelor electronice produse în Occident – sau produse de companii occidentale care s-au retras din Rusia după invadarea Ucrainei. Mai ales că aproape jumătate din exporturile rusești de armament constau din avioane de luptă, care sunt dependente de tehnologie de acest tip, au explicat experți din domeniu pentru wall-street.ro.

Un al patrulea factor este scăderea calității, atât din cauza lipsei unor componente, dar și a migrației specialiștilor și a presiunilor pentru creșterea producției. De pildă, fabrica ce produce rachetele Kalibr, una dintre armele care se mândrește Kremlinul, a renunțat la controalele de calitate ale armatei, pentru că rata de respingere era prea mare. Or rachetele Kalibr foloseau microprocesoare fabricate în Statele Unite - după cum au descoperit chiar ucrainenii, atunci când le-au examinat - pe care industria rusească nu le poate copia cu succes.

Sursa foto: Ministerul rus al Apărării

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri