”Forța Siberiei 2”: așa se numește gazoductul prin care, spune ministrul rus al Energiei, țara sa va înlocui livrările către Occident. Practic, cele 55 de miliarde de metri cubi pe an care ajungeau în Europa prin Nord Stream 1 vor ajunge, în schimb, în China – sau, cel puțin, așa susține propaganda Kremlinului. Fiindcă realitatea e foarte diferită.

Forța Siberiei 2 va înlocui Nord Stream 2 (finalizat, dar care nu va fi probabil niciodată folosit) în cadrul strategiei energetice a Rusiei, a afirmat Alexander Novak, ministrul Energiei de la Moscova. Noul gazoduct ar urma să livreze anual către China 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, pe lângă cele circa 61 de miliarde livrate deja prin Forța Siberiei 1, inaugurat în 2019.

Forța Siberiei 2 e doar un studiu de fezabilitate

Însă, ca multe alte declarații ale oficialilor lui Putin preluate de presa internațională, nici aceasta nu se bazează pe ceva concret. În realitate, Forța Siberiei 2 (mai cunoscut și ca Altai) există doar ca studiu de fezabilitate. Construcția ar putea începe abia în 2024, iar gazele ar putea să înceapă să fie livrate Chinei în 2030. Merită menționat și că Forța Siberiei 2 ar urma să aibă circa 6.700 de kilometri – de peste 5 ori mai lung decât Nord Stream 1 sau 2.

De ce nu a fost demarată până acum construcția, deși despre proiect se discută de mai bine de 10 ani? Pentru că Moscova și Beijingul nu s-au înțeles la preț. Abia la începutul lunii septembrie, Vladimir Putin a anunțat că s-a ajuns la un acord în acest sens.

”Gospodinele din Rusia nu au de ce să-și bată capul privind prețul la care vom vinde noi gaz în China”

Eugenia Gusilov, director Romania Energy Center (ROEC), primul think-tank din țara noastră specializat în studii pe energie, explica recent că gazul rusesc e cel mai ieftin de pe piața chineză, sub prețul gazului importat din Turkmenistan și chiar sub cel al LNG.

”Discuția asta trenează de foarte mulți ani se știa traseul, se știa de unde va pleca conducta, unde începe și unde se termină, se știa volumul, se știa perioada pe care va fi încheiat contractul, dar nu se știa prețul și nu puteau să agreeze un preț. După anexarea Crimeei, strânși cu ușa, rușii se pare că au cedat masiv. Alexei Miller, CEO-ul Gazprom spunea atunci că gospodinele din Rusia nu au de ce să-și bată capul privind prețul la care vom vinde noi gaz în China. Și iată unde s-a ajuns”, explica Eugenia Gusilov.

Cât de ieftin vinde Rusia gaze Chinei

Prețurile nu sunt în general publice, dar cel mai mare preț la care Rusia a vândut gaze Chinei a fost de 148 de dolari pe mia de metri cubi. În Europa Occidentală, în schimb, Rusia vindea gazele până în 2021 la un preț aproximativ de 200 de dolari pe mia de metri cubi. La sfârșitul anului ele au ajuns aproape de 1.000 de dolari, iar luna trecută au depășit 3.000 de dolari – dat fiind că contractele europene cu Gazprom sunt bazate pe prețurile de pe bursă, ce pot fi influențate chiar și de un comunicat al Kremlinului.

Mai simplu spus, chiar dacă Rusia ar vinde aceeași cantitate de gaze Chinei în loc să o vândă Germaniei, profitul nu va fi deloc același.

Rușii tot nu au ce face cu gazele nevândute în Europa

De asemenea, planurile pentru acest gazoduct nu prevedeau, cel puțin până acum, ca el să fie conectat la același câmp gazifer ca Nord Stream 1 sau 2. Ceea ce înseamnă că rușii tot nu vor avea ce face cu gazele care până acum erau destinate Europei Occidentale. Așa că vor trebui fie să le ardă – cu efecte climaterice devastatoare – fie să închidă exploatările. Acesta este însă un proces complex și care implică și o redeschidere de lungă durată.

”Dincolo de declarațiile de la Kremlin despre cât de mare și de strâns e parteneriatul cu China - e atât de strâns încât celebrul gazoduct Forța Siberiei nu a fost construit niciodată”, afirma într-un interviu recent pentru wall-street.ro istoricul Cosmin Popa, specialist în spațiul rusesc și sovietic.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri