Țările de Jos se pregătesc să închidă cel mai mare câmp de gaze din Europa, deși acesta ar putea substitui importurile de gaze rusești. Care este explicația – și de ce această situație ar putea fi avantajoasă pentru România?

Autoritățile olandeze se pregătesc să oprească complet exploatarea gazelor naturale de la Groningen, cel mai mare zăcământ din Europa și una dintre cele mai mari din lume. Câmpul de gaze de la Groningen a fost estimat la peste 2.700 miliarde de metri cubi, un volum care ar putea acoperi consumul României pentru mai bine de două secole. Iar anual s-ar putea extrage 50 de miliarde de metri cubi – circa 12,5% din consumul total al Uniunii Europene.

Gaze vs. cutremure

Problema rezervelor de la Groningen este că exploatarea lor a dus la intensificarea activității seismice în zonă, scrie Bloomberg. Localnicii sunt furioși că autoritățile olandeze nu opresc extragerea gazelor și pun presiuni asupra guvernului, în condițiile în care, din cele 327.000 de locuințe din regiune, cel puțin 127.000 sunt afectate de seisme. Câteva mii au fost deja demolate pentru că deveniseră nesigure.

Kaart Groningenveld

Guvernul și companiile care exploatează câmpul de gaze au plătit deja compensații de 1,65 de miliarde de euro. Dar, conform Bloomberg, e doar o parte mică din suma pe care o solicită oamenii din zonă, mai ales că statul olandez ar fi încasat din profiturile obținute de pe urma exploatării peste 360 de miliarde în ultimele șase decenii.

Comisia Europeană, dar și Germania, fac presiuni pentru ca extragerea gazelor să nu se oprească la Groningen, ba chiar să se intensifice în contextul actualei crize și șantajului Gazprom. Dar guvernul olandez este foarte ezitant – deși spune că, într-o situație de forță majoră, nu va lăsa Europa în frig. Shell susține că ar putea chiar crește extracția suficient cât să substituie importurile de gaze rusești ale Germaniei. Însă, oficial, planul este ca în 2028 să se extragă ultima moleculă de gaz de la Groningen.

De ce este important pentru România

Odată cu reducerea treptată și închiderea câmpului de gaze de la Groningen, România poate deveni primul producător de gaze din Uniunea Europeană. De fapt, oportunitatea exista de mult timp, dacă știam să exploatăm zăcămintele din Marea Neagră. Însă extracția lor a început abia anul acesta, pe 15 iunie.

”Ar fi putut fi demarate cu ani în urmă, in condițiile unui cadru legislativ offshore adecvat investițiilor de o asemenea anvergura. Din păcate, în ciuda eforturilor industriei de a comunica specificul si beneficiile proiectelor de gaze naturale offshore, legislația in vigoare (adoptata in 2018) a blocat investițiile planificate de companii și, implicit, avansarea proiectelor”; afirma, încă de anul trecut, Federația Patronală Petrol și Gaze, într-o scrisoare deschisă.

”Gazele naturale din Marea Neagră reprezintă singura soluție a României pentru a-si securiza accesul la energie și de a traversa cu succes perioada tranziției energetice. Mai mult, proiectele din Marea Neagra pot sprijini relansarea unor sectoare industriale din Romania si ar genera contribuții semnificative la bugetul de stat”, mai afirma FFPG.

Mai concret, o analiză realizată de PwC arăta că investițiile în gazele din Marea Neagră ar putea aduce în plus la buget 5 miliarde lei anual. De altfel, sectorul producţiei de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuţii la bugetul de stat. De exemplu, în perioada 2013 - 2021, doar impozitele suplimentare asupra producţiei de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde lei.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri