Prim-ministrul Olandei, Mark Rutte a venit în vizită în România și a fost primit de Președintele Klaus Iohannis și de premierul român Nicolae Ciucă. După vizita de la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, județul Brașov, premierul olandez a făcut câteva precizări cu privire la intrarea României în Schengen.
Premierul Mark Rutte vine la doar o zi după ce șeful diplomației olandeze de la București a transmis pentru Europa Liberă că România nu este încă pregătită să intre în spațiul Shengen, Olanda fiind singura țară care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în spațiul european al liberei circulații a persoanelor. Dar „Olanda nu este, în principiu, împotrivă” a declarat în urmă cu scurt timp premierul olandez.
Citește și: De ce este important spațiul Schengen pentru România. Avantaje și dezavantaje
„Olanda nu este, în principiu, împotrivă. România a făcut foarte mulți pași în direcția bună. Aderarea la Schengen poate fi realizată când toate condițiile sunt îndeplinite, avem și MCV, trebuie să vedem ce urmează în această procedură. Dar Olanda nu e în principiu împotriva aderării (...)
Citeste si:
E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează la asta acum. Olanda nu se opune aderării la României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă și corectă, de aceea am menționat MCV-ul. Trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Despre corupție, crima organizată, despre asta e MCV și apoi trebuie să apreciem împreună. Despre Schengen – misiunea de evaluare ar putea fi mai largă, mai profundă, așteptăm rezultatele, deci nu pot să vă dau un termen, dar nu vom lua mai mult timp decât necesar”, a precizat Prim-ministrul Olandei, Mark Rutte.
Ce spune Klaus Iohannis despre aderarea României la Schengen
„Am discutat in extenso despre Schengen. Discuția a fost una pozitivă. Noi trei căutăm o soluție pozitivă. Nu ne imaginăm că putem să eșuăm. Dar este destul de limpede că cei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar partenerii noștri din UE știu nu doar că am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele în toate domeniile. Pentru a avea claritate și a construi un spațiu sigur pentru toată lumea, e nevoie încă de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație optimistă asupra duratei. Nu, nu există solicitări speciale din partea Olandei, se referă fix la chestiunile legate de Schengen și vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care nu sunt încă 100% discutate. Eu sunt optimist”, a precizat Președintele României, Klaus Iohannis.
Citeste si:
Ce este, concret, spațiul Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu acordul de liberă circulație semnat la 14 iunie 1985 în localitatea luxemburgheză Schengen.
Practic, prin acest acord, statele membre într-o primă fază ale acestui spațiu, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, și Țările de Jos, au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât a devenit posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
Ulterior, alte valuri de aderare au adăugat noi țări la acest acord, după cum urmează: Italia (1990), Spania și Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Danemarca, Suedia și Finlanda (1996), apoi Islanda și Norvegia (2001).
Citeste si:
O nouă decizie privind privind extinderea spațiului Schengen a fost luată la sfârșitul anului 2007 de Consiliul UE, fiind astfel eliminate controalele la frontierele terestre și maritime pentru Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Ulterior, la sfârșitul lunii martie 2008, au fost eliminate controalele pentru zborurile interne Schengen în aeroporturi pentru țările incluse în acest ultim val.
Sursa foto: presidency.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
