Europa este la a noua rundă de sancțiuni economice împotriva Rusiei, la care se adaugă cele instituite de SUA și alte state occidentale. Ce impact au avut însă acestea? Este economia lui Putin cu adevărat la pământ, după mai bine de 10 luni de la declanșarea războiului din Ucraina?

În primele luni de război, odată cu introducerea sancțiunilor, mulți experți prognozau un colaps al economiei Rusiei. E clar însă că nu s-a ajuns acolo. Ce s-a întâmplat? Nu au funcționat sancțiunile sau regimul Putin a dovedit mai multă reziliență economică decât se așteptau statele occidentale?

PIB-ul Rusiei în 2022: scădere, dar nu dramatică

Cum a evoluat PIB-ul Rusiei în 2022? În primăvară, analiștii estimau că se va prăbuși cu cel puțin 7-8 procente – dar prognozele mergeau și până la o scădere cu 15%. O analiză realizată de Banca Mondială, FMI și OCDE arată însă că în 2022 PIBul Rusiei a scăzut cu cel puțin 3,4% în scenariul cel mai optimist și cu până la 4,5% în scenariul cel mai pesimist. Tot 3,3-3,4% indică și analiștii independenți ruși de la Forecast.ru.

În ce privește oficialii de la Moscova, guvernatorul Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, unul dintre puținii tehnocrați ai regimului Putin, vorbește despre o contracție a PIB-ului de 3% - după ce în iulie o estima mai degrabă la 4-6%. Iar Putin însuși a avansat, într-un discurs ținut în decembrie, cifre între 2,5% și 2,9%.

Statistic: Year-over-year gross domestic product (GDP) growth rate in Russia from January 2019 to November 2022 | Statista
Find more statistics at Statista

Rata inflației, mai mică decât în România

Nici în materie de inflație, situația nu este atât de dezastruoasă. Estimările occidentale variază între 12 și 14% iar pentru 2023, de la 5% (FMI) la 6,8% (OCDE). Banca Națională a Rusiei vorbește de 12,7% - în vară, estimările Kremlinului ajungeau însă și la 13,5%, deși aici cifrele avansate de analiștii străini și de oficialii ruși concordă. Indicele prețurilor de consum crescuse, în decembrie 2022, cu 11,86% față de începutul anului.

Ca termen de comparație, în România rata anuală a inflației era, în noiembrie, de 16,8%, iar BNR estima o rată de peste 11% pentru anul viitor. Indicele prețurilor de consum a ajuns și el la aproape 16%.

Statistic: Russia: Inflation rate from November 2021 to November 2022 (compared to the same month of the previous year) | Statista
Find more statistics at Statista

Nici nivelul investițiilor nu s-a prăbușit, așa cum se estima. Deși peste 1.000 de companii occidentale au plecat din Rusia, scăderea a fost în jurul a 1% - în niciun caz peste 25%, cum se prognoza în martie.

Doar sectorul retail-ului a cunoscut o scădere mai dramatică – în jur de 6%, afirmă analiștii de la Wilson Center. Probabil cel mai mare declin a fost cel al industriei auto, care s-a contractat cu 60%, în mare măsură din cauza lipsei componentelor avansate – Rusia nu produce microprocesoare.

Rețeta supraviețuirii Rusiei lui Putin

Cum a supraviețuit însă atât de bine regimul Puțin valurilor de sancțiuni, publice și private, care au lovit economia sa în ultimele luni? În primul rând, arată analiștii Fundației Carnegie, Banca Națională a Rusiei a avut o politică extrem de conservatoare, ținând sub control cheltuielile publice și făcând tot posibilul pentru a balansa efortul bugetar cu prețul petrolului. De asemenea, încă dinaintea războiului companiile de stat și marile bănci au făcut teste de stres care le-au pregătit pentru mare parte dintre sancțiuni - de pildă, pentru excluderea din SWIFT.

Deși exporturile au fost afectate, Rusia a continuat să trăiască din vânzarea de combustibili fosili. Chiar dacă deseori a tăiat gazul europenilor, acest lucru a dus și la creșterea prețului, astfel că a vândut volume mai mici, dar la prețuri mult mai mari. Abia din toamnă, când UE a început efectiv să nu mai fie dependentă de importurile energetice din Rusia, situația a început să se complice, moment în care Kremlinul pur și simplu a crescut redevențele Gazprom. În plus, nu a existat vreo ezitare în a crește facturile rușilor.

Statistic: Number of international sanctions imposed worldwide as of December 15, 2022, by target country | Statista
Find more statistics at Statista

Și producția industrială s-a menținut la aproape același nivel, în ciuda prăbușirii sectorului auto, ca urmare a creșterii producției de armament. De la 1-2% din totalul producției industriale a Rusiei, aceasta a ajuns la 4-5% și continuă să crească, date fiind nevoile frontului din Ucraina. Este vorba însă de armament pe care țările occidentale l-ar considera depășit și care are puține șanse să fie competitiv și la export. Practic, exporturile de armament ale Rusiei, care în 2021 era pe locul II în lume, ar putea scădea anul acesta la circa 2,5 miliarde. Adică sub cele ale Spaniei (3,6 miliarde) sau Italiei (2,7 miliarde).

Agricultura a avut și ea un an excelent – mai ales că nu a existat practic concurența Ucrainei, iar condițiile meteorologice au fost de partea rușilor. Se așteaptă aici chiar o creștere de 4%.

Cetățenii ruși au plătit prețul războiului și sancțiunilor

Chiar dacă cifrele arată mai bine decât s-ar fi așteptat oricine, costurile războiului se văd, de fapt, în viața de zi cu zi a rușilor. Din cauză că țara nu mai importă tehnologie decât din Turcia (și, la negru, din China), tot ce depinde de microprocesoare riscă să devină nefuncțional. Deja sunt probleme cu ATM-urile și cu viteza conexiunilor de internet mobil.

Și piața imobiliară e în scădere – mai ales că aproximativ jumătate de milion de ruși au fugit din țară. Creditarea a devenit o ruletă, în condițiile în care băncile se tem că debitorii ar putea fi recrutați. Industria HoReCa și-a redus cifra de afaceri la jumătate, aproape o treime dintre IT-iști au fugit din țară, pentru evita să fie luați la oaste, iar pe piața forței de muncă deficitul deja existent în condițiile unei populații îmbătrânite este accentuat de recrutare.

Răbdarea, factorul cheie

În fine, în ce privește exporturile, care au finanțat practic războiul lui Putin, acestea au fost ținute sus de cererea occidentală de petrol și gaze. Dar, afară de combustibili fosili, Rusia nu mai exportă nimic semnificativ în acest moment. Iar odată cu noile sancțiuni asupra petrolului și produselor petroliere, combinate cu ”înțărcarea” Europei de gazele rusești, situația s-ar putea schimba dramatic.


source: tradingeconomics.com

Kremlinul încearcă să se reorienteze către piețele asiatice, dar există pe de o parte o problemă de transport, iar pe de altă parte, prețurile obținute aici sunt mult sub cele din Europa. Prețurile nu sunt în general publice, dar cel mai mare preț la care Rusia a vândut gaze Chinei a fost de 148 de dolari pe mia de metri cubi. În Europa Occidentală, în schimb, Rusia vindea gazele până în 2021 la un preț aproximativ de 200 de dolari pe mia de metri cubi, dar în 2022 s-a ajuns și la 3.000 de dolari, adică de peste 20 de ori prețul oferit de chinezi.

Declinul în exporturile către Europa a devenit evident în ultimele săptămâni ale anului trecut, când, scrie Bloomberg, unele petroliere rusești au ieșit în larg fără să aibă vreo destinație clară – pentru că nu mai exista cerere.

Concluzia? Sancțiunile funcționează, dar nu atât de repede pe cât se preconiza, deci e nevoie de răbdare. De asemenea, lucrurile depind foarte mult și de câtă răbdare vor avea în continuare rușii de rând cu regimul Putin.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri