Falimentul Silicon Valley Bank a agitat piețele financiare și îi face pe investitori să se gândească din nou la efectul de contagiune din sistemul bancar care a dus la criza financiară globală din 2008-2009. Cum se explică colapsul acestei bănci în condițiile în care, până acum câteva zile, aproape nimeni nu se gândea la un faliment în sistemul bancar american.
Silicon Valley Bank (SVB) este o bancă care se concentrează în special pe furnizarea de servicii startup-urilor și antreprenorilor din SUA. Multe companii foloseau această bancă pentru a-și depozita banii pe care îi primeau de la fonduri de capital de risc (fonduri de venture capital - VC). Aceste fonduri caută constant ”următorul unicoron”, în special în domeniul tech, și fac investiții riscante în start-up-uri pe care le consdieră de viitor.
În ultimii ani, piața de start-up-uri tech din SUA a fost în continuă dezvoltare, iar acestea reușeau să atragă sume mari de bani de la investitorii de venture capital. O bună parte din acești bani se îndreptau către Silicon Valley Bank, care astfel aproape și-a dublat averea administrată de la o valoare de 115 mld. dolari în 2020 (active totale), la 209 mld. dolari la finalul anului trecut. De asemenea, banca administra anul trecut depozite de 175,4 mld. dolari.
Citeste si:
Pentru a face profit, băncile în general atrag bani în depozite apoi îi împrumută mai departe la dobânzi mai mari decât cele pe care le oferă la depozite. SVB înregistra însă o creștere a depozitelor atât de mare încât nu reușeau să acorde suficient de multe credite din acești bani. Soluția? SVB a cumpărat instrumente financiare cu venit fix, în special titluri de stat americane cu maturități de lungă durată, în general de peste 10 ani.
Soluția SVB nu a fost în niciun fel greșită, doar că anul trecut Rezerva Federală a SUA a început să majoreze ratele dobânzilor (așa cum au făcut și băncile centrale din Europa, inclusiv BNR), pentru a combate valul global de inflație. Atunci când dobânzile cheie cresc, valoarea titlurilor de stat emise în trecut scade (mai mult despre această corelație inversă, într-un articol viitor).
Citeste si:
Așadar, SVB s-a văzut pusă în față cu un portofoliu mare de titluri de stat care pe hârtie valorau mai puțin. Mai mult decât atât, companiile de tehnologie și start-up-urile americane au fost și ele lovite de dobânzile în creștere (vezi și recentul val de concedieri din tech-ul american), așă că au început să își retragă banii din depozite.
Această ”furtună perfectă” a fost ceea ce a dus la colapsul Silicon Valley Bank: faptul că pe de-o parte banca trebuia să facă rost de lichidități pentru a plăti companiile care își retrăgeau banii, iar pe de altă parte investițiile băncii în titluri de stat americane valorau mai puțin.
Pentru a rezolva problema, SVB a anunțat o vânzare de urgență a instrumentelor financiare pe care le deținea pentru a face rost de cash și pentru a-și echilibra bilanțul. Banca a vândut active în valoare de peste 21 mld. dolari și a încercat să mai strângă alți 2 mld. de dolari capital.
Citeste si:
Investitorii au fost speriați de măsurile extreme luate la Silicon Valley Bank, iar o parte din fondurile de venture capital le-au cerut start-up-urilor în care investiseră să își retragă banii din SVB sau să nu păstreze mai mult de 250.000 de dolari în bancă (sumă asigurată de fondul de garantare din SUA). Acesta a fost practic ultimul cui bătut în ”sicriul” Silicon Valley Bank, care în seara zilei de vineri, 10 martie, a fost închisă de autoritățile financiare americane, devenind al doilea cel mai mare colaps al unei bănci din SUA (depășit doar de falimentul Washington Mutual din 2008).
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
