In cadrul summit-ului ce a avut loc sambata in capitala Marii Britanii, ministrii de Finante
ai primelor opt puteri economice ale lumii au hotarat stergerea datoriilor externe a 18 state sarace, extrem de indatorate. Suma avuta in vedere se ridica la aproximativ 40 de miliarde de dolari.

Aceasta a fost o hotarare la care ministrii de Finante din G8 lucreaza de foarte mult timp, dar pentru care nu se gasise inca o solutie unica, unele tari solicitand o stergere urgenta si totala a datoriilor, altele o reesalonare a acestora. Ea se incadreaza de fapt in ceea ce, de la ultima intalnire a G8, se anunta a fi un Plan Marshall pentru Africa. Acordul incheiat la Londra prevede ca 18 tari sa beneficieze imediat de stergerea datoriilor externe catre Fondul Monetar International (FMI), catre Banca Mondiala si catre Banca Africana de Dezvoltare. Cele 18 tari sunt Benin, Bolivia, Burkina Faso, Etiopia, Ghana, Guyana, Honduras, Madagascar, Mali, Mauritania, Mozambic, Nicaragua, Niger, Rwanda, Senegal, Tanzania, Uganda si Zambia. In urmatoarele 12 pana la 18 luni, alte noua tari urmeaza sa beneficieze de o masura similara, de aceasta data insa pentru o datorie de 11 miliarde de dolari, iar 11 alte tari vor putea avea parte de o anulare totala a datoriilor daca vor indeplini anumite conditii impuse de catre FMI si Banca Mondiala. Totalul datoriilor sterse ar putea urca astfel pana la 55 de miliarde de dolari, dintre care, 6 datorate FMI, 44 Bancii Mondiale si 5 Bancii Africane.

Acordul a survenit in urma discutiilor, de la mijlocul saptamanii trecute, dintre primul-ministru britanic, Tony Blair, si presedintele american, George W. Bush, se arata intr-un comunicat Mediafax. In balanta acestei decizii un rol important l-a jucat insa si pozitia Canadei, care a sustinut, de asemenea, stergerea datoriilor. Hotararea finala prevede ca tarile bogate sa compenseze pierderea acestor plati fata de institutiile implicate, FMI trebuind in schimb sa faca fata situatiei cu propriile sale resurse, numai in caz de dificultati majore fiind prevazut un ajutor din partea tarilor scutite.

Cu toate acestea, in cadrul summit-ului nu a fost luata nici o decizie privind dublarea ajutorului public pentru dezvoltare (de la 50 la 100 de miliarde de dolari pe an), sau despre crearea unei Facilitati Financiare Internationale (IFF).

De asemenea, propunerea franco-germana de impunere a unei taxe pe biletele de avion, taxa care sa fie varsata in contul tarilor sarace, nu a fost prea mult discutata.

Pretul petrolului, un alt subiect fierbinte al discutiilor

Un alt subiect de discutie in cadrul intalnirii G8 a fost pretul ridicat al petrolului pe piata mondiala, care este facut responsabil pentru incetinirea ritmului de dezvoltare la nivel mondial.

In ton cu celelalte discutii legate de problema saraciei, si in cazul petrolului a fost luat in calcul mai ales impactul fluctuatiei pretului acestuia asupra tarilor sarace.

Gordon Brown, care a prezidat sedinta G8, a propus, in perspectiva, crearea unui fond de protectie a tarilor sarace de aceste fluctuatii ale pretului petrolului, dar si a altor bunuri. Ministii G8 au facut un apel la ameliorarea eficacitatii energetice, si la cresterea investitiilor in explorare si rafinare.

De asemenea, ei au cerut si o mai mare transparenta a statisticilor internationale.

Spre finalul discutiilor s-a insistat pe necesitatea ca Statele Unite sa isi reduca deficitul bugetar si comercial, si ca Europa, Rusia si Japonia sa isi continue reformele structurale.

Problema mediului nu a fost abordata decat tangential, urmand a fi discutata pe larg in cadrul urmatoarei sedinte G8, care se va desfasura intre 6 si 8 iulie la Gleangles.

Africanii raman reticenti la decizia G8

Reactia africanilor la aflarea vestii anularii datoriilor externe de catre ministrii de Finante ai G8 e mai degraba una de reticenta. Le-ar da multe sperante si posibilitati o astfel de masura, dar mai intai trebuie vazuta aplicarea sa, se arata intr-un comunicat AP. Guvernatorul Bancii Centrale a Tanzaniei declara ca o astfel de scutire ar facilita dezvoltarea serviciilor de sanatate si de educatie si ar permite extinderea infrastructurilor. Oficialitatile ugandeze au declarat, la randul lor, ca un astfel de gest ii va obliga la o cheltuire mult mai prudenta si mai responsabila a resurselor financiare.



Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri