Decizia guvernului austriac de sustinere a bancilor este mai putin intentionata sa consolideze institutiile de credit afectate de criza financiara si mai mult sa incurajeze creditarea si cresterea din Europa emergenta, piata dominata de bancile austriece, relateaza Reuters.
Clienti din Albania pana in Rusia datoreaza bancilor austriece 290 miliarde dolari. Expunerea acestora este mai mare decat a Italiei, Germaniei si Frantei si aproape echivalenta cu imprumuturile acordate de Spania Americii Latine, potrivit Bancii Reglementelor Internationale.
In ceea ce priveste expunerea Austriei, aproape egala cu produsul intern brut (PIB), datele sunt descurajatoare.
Cu alte cuvinte, daca turbulentele recente din Europa centrala devin o criza de amploarea asiatica sau latino-americana, cu o depreciere a monedelor nationale si o intrare in incapacitate de plata in masa a datornicilor, Austria ar avea probleme mai mari decat orice alta tara occidentala.
Acest aspect a modelat felul in care guvernul austriac isi foloseste pachetul de 100 miliarde euro (129 miliarde dolari) de sustinere a sistemului bancar.
Ministerul de finante a acceptat saptamana trecuta sa consolideze capitalul grupului financiar Erste Bank Group cu 2,7 miliarde euro, chiar daca banca, a treia din Europa emergenta, este bine capitalizata si finantata.
Banii de la stat au fost mai ieftini si cu mai putine conditii decat in tranzactii asemanatoare din Germania si Belgia. Regulile privitoare la folosirea capitalului sunt putine si sunt suficiente doar pentru a permite guvernului sa prezinte masura ca una de sustinere a creditarii de pe piata interna.
In realitate, majoritatea banilor au scopul de a sustine creditarea din tari ca Romania, unde Erste detine cea mai mare banca, sau Ungaria, unde este al saselea jucator de pe piata.
"Este doar o aparenta ca aceste masuri sunt legate de acordarea de credite companiilor austriece", afirma Matthias Siller, manager de fonduri de pe piete emergente de la Baring Asset Management. "Aceasta miscare reprezinta un angajament clar fata de Europa de Est", adauga Siller.
"Aceasta miscare nu are, insa, nimic de-a face cu caritatea. Bancile austriece respective sunt reprezentative pentru intregul sistem din Europa Centrala si de Est si, daca ar fi necesara o retragere de capital din aceasta zona, am avea de a face cu o adevarata alunecare de teren", mai spune analistul citat.
Mai multe economii emergente din Europa se confrunta cu problema unei gauri accentuate a deficitului de cont curent, pe care o acopera in prezent cu finantare furnizata de banci-mama din Austria, Italia, Franta, Belgia si Suedia.
Temerile ca s-ar putea suspenda creditarea, deoarece bancile-mama au probleme de refinantare au jucat un rol important in decizia investitorilor de a renunta in masa la active luna trecuta.
Sub presiuni exercitate de banca centrala a Ungariei, bancile-mama au pledat public pentru continuarea creditarii clientilor ungari, ca sa calmeze jucatorii de pe piata.
Prin banii primiti de la propriile guverne, bancile se bazeaza efectiv pe contribuabilii din tara lor pentru refinantarea statelor cu dezechilibre ample de cont curent, printre care se numara Romania, Bulgaria si tarile baltice.
Prin acceptarea banilor de la stat, Erste a pus capat unui joc al lasitatii in care fiecare banca austriaca a parut sa se jeneze de situatia penibila de a deveni prima care cere o parte din cei 15 miliarde euro pe care Austria i-a pus deoparte pentru consolidarea capitalului.
Reactia ar putea deveni un model posibil pe care l-ar putea urma alte banci austriece, cum ar fi Raiffeisen Zentralbank, a carei subsidiara Raiffeisen International este al doilea creditor din regiune sau chiar UniCredit Bank Austria, primul creditor din regiune.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
