Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), ca banca principala, Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si o filiala a Fondului Monetar International (FMI) lucreaza la un plan de sprijinire a sistemului financiar din Europa de Est, a declarat un oficial BERD.
"Apreciem ca situatia este serioasa, dar controlabila", a mai declarat oficialul. "Avem cateva luni pentru a interveni, in unele tari numai cateva saptamani", pentru ca "sunt tari, precum Ucraina, care au ajuns la marginea prapastiei", a adaugat Zettelmeyer. Presedintele BERD, Thomas Mirow, s-a deplasat, de altfel, la Kiev, la inceputul saptamanii, pentru a discuta cu autoritatile ucrainene despre un ajutor, care s-ar putea ridica la 500 de milioane de euro.
FMI isi daduse unda verde in noiembrie pentru acordarea unui imprumut de 16,4 miliarde de dolari (13 miliarde de euro) pentru Ucraina, a carui prima transa de 4,5 miliarde de dolari a fost deja acordata. Deblocarea celei de-a doua transe, care trebuia sa intervina la mijlocul lunii februarie, a fost impiedicata de conflictele recurente dintre liderii ucraineni pe tema reformelor structurale cerute de FMI.
Potrivit oficialului BERD, acest plan de sustinere a bancilor est-europene ar putea viza cinci pana la zece tari: Ucraina, Romania, Ungaria, Croatia, Serbia, statele baltice si, de asemenea, "potential", Rusia.
Ar fi vorba mai intai de o recapitalizare a societatilor-mama ale bancilor est-europene aflate in dificultate, in special institutiile bancare austriece, germane, franceze, italiene si belgiene, in a caror sarcina intra sustinerea filialelor din Europa de Est, sub controlul bancilor centrale ale tarilor respective. La randul lor, statele est-europene trebuie sa-si aduca si ele contributia, daca au mijloace sa o faca, a precizat Jeromin Zettelmeyer. Iar bancile locale independente ar putea, via banca centrala a tarii lor, sa faca apel la institutiile financiare internationale.
Responsabilul BERD a salutat eforturile Austriei in vederea unei coordonari a ajutorului acordat acestei regiuni si crede ca suma de 150 de miliarde de euro citata de presa austriaca este "un ordin de marime aproape corect", potrivit NewsIn.
Miercuri, seful guvernului de la Budapesta, Ferenc Gyurcsany, s-a pronuntat public in favoarea unui fond european de sprijinire a bancilor din Europa de Est, avansand suma de "100 de miliarde de euro".
Pana in prezent, Comisia Europeana si mai multe tari membre UE, inclusiv Republica Ceha, care asigura presedintia semestriala a UE, au afisat o atitudine rezervata, chiar reticenta, in privinta initiativei Vienei.
Presa austriaca de miercuri a scris cu ingrijorare ca presedintia ceha a UE respinge planul de sprijinire pentru bancile de Europa de Est, in valoare de 150 miliarde de euro. Vicepremierul ceh Alexandr Vondra a declarat ca nu vede "niciun motiv" pentru luarea unor masuri suplimentare, in afara celor hotarate deja de UE pentru combaterea crizei financiare si economice, au relatat publicatiile austriece Die Presse si Kurier.
Vicepremierul ceh a declarat ca exista deja un plan de ajutare al UE, in valoare de 200 de miliarde de euro, ceea ce echivaleaza cu 1,5 procente din produsul national brut al statelor UE.
Planul austriac pentru sprijinirea bancilor din Europa Centrala si de Est s-ar ridica la o valoare de 150 de miliarde de euro, dintre care, potrivit Die Presse, 100 de miliarde ar fi destinate Bulgariei, Romaniei si Ungariei, iar restul de 50 de miliarde Ucrainei, Croatiei si Serbiei. Nicio suma nu a fost confirmata oficial, scrie Die Presse, iar "Comisia Europeana s-a aratat pana acum sceptica in legatura cu planul Austriei, inclinand chiar sa respinga pachetul".
Vicepremierul ceh a declarat ca exista deja un plan de ajutorare al UE, in valoare de 200 de miliarde de euro, ceea ce echivaleaza cu 1,5 procente din produsul national brut al statelor UE.
Planul austriac pentru sprijinirea bancilor din Europa Centrala si de Est s-ar ridica la o valoare de 150 de miliarde de euro, dintre care, potrivit Die Presse, 100 de miliarde ar fi destinate Bulgariei, Romaniei si Ungariei, iar restul de 50 de miliarde Ucrainei, Croatiei si Serbiei. Nicio suma nu a fost confirmata oficial, scrie Die Presse, iar "Comisia Europeana s-a aratat pana acum sceptica in legatura cu planul Austriei, inclinand chiar sa respinga pachetul".
Comisarul pentru Economie, Joaquin Almunia, a declarat miercuri, la Bruxelles, ca "oficial, nu exista o initiativa austriaca" pentru bancile din Europa de Est, mai scrie Die Presse. "Desigur, Comisia isi face griji in legatura cu riscurile care exista in tari precum Ucraina, Serbia, Croatia sau Romania", mai ales "in ceea ce priveste bancile private", a adaugat insa Almunia.
"Nu putem sa oferim tuturor tarilor acelasi sprijin. Trebuie sa diferentiem tarile in functie de pozitia fiecarui stat membru prin anumite instrumente specifice. Dar, din punct de vedere politic, ne preocupa aceasta problema si suntem pregatiti sa discutam cu toate aceste tari, nu numai cu Austria, ci si cu autoritatile din tarile care sunt gazda pentru aceste banci, pentru a ajuta si a coordona sustinerea necesara pentru evitarea adancirii crizei", a mai spus comisarul european.
Ministrul austriac de finante, Josef Pröll, a efectuat saptamana trecuta un turneu prin Romania, Croatia, Bulgaria si Ucraina, pentru a promova un plan pentru ajutorarea bancilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank si Erste Bank), dar ideile de la Viena au fost intampinate cu suspiciune si dezinteres, scria presa austriaca.
Mai mult, publicatia Profil se intreaba retoric daca "Este Austria amenintata de faliment?" si arata ca statele din Europa de Est, printre care si Romania, trag tara in jos, intrucat bancile austriece nu pot sustine singure pierderile filialelor de acolo.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
