Comisia Europeana reexamineaza masurile decise de vechile state membre UE n ceea ce priveste circulatia fortei de munca dinspre Europa de Est, dar liderii continentului sunt sceptici n legatura cu posibilitatea anularii restrictiilor de pe piata muncii.
Oficialii UE aduna n prezent date despre oportunitatea masurilor implementate de 12 state membre n ceea ce priveste protectia fata de muncitorii din opt state care au aderat la Uniune n mai 2004. Informatiile vor fi sintetizate ntr-un raport asupra migratiei fortei de munca. Acesta va fi dat publicitatii n ianuarie si va mai contine o serie de recomandari asupra pasilor care vor trebui parcursi n sectorul respectiv. Pna n aprilie 2006, statele membre trebuie sa decida daca vor aplica un nou set de restrictii si daca vor suplimenta cu trei ani perioada de tranzitie, pna n 2009.

In asteptarea raportului

Desi raportul Comisiei are rol de recomandare, unele state membre au confirmat, la o reuniune recenta, ca vor astepta publicarea acestuia si a unor cifre concrete despre migratia de pe piata muncii nainte de a decide posibile modificari. Pe de alta parte, Comisia pentru Libertati Civile si-a manifestat sprijinul fata de intentia executivului european de a crea o politica unitara n ceea ce priveste imigratia si dreptul la azil.

Cu toate acestea, numerosi responsabili de la Parlamentul European si-au exprimat ngrijorarea n legatura cu planurile de repatriere fortata a imigrantilor ilegali. Directi-va Comisiei ar permite statelor membre UE sa expulzeze imigrantii ilegali daca acestia nu se ntorc voluntar n tara de origine. In acelasi timp, poate fi autorizata si utilizarea masurilor coercitive sau detentia n cazul n care imigrantii ilegali se opun repatrierii si nu vor mai fi admisi n nici un stat membru pentru o perioada de cinci ani.

Rasism si xenofobie

Tema limitarii imigratiei a tinut capul de afis in campania adversarilor Constitutiei europene sau in dezbaterile electorale. Confruntate cu fluxurile de lucratori clandestini, cu cresterea somajului si cu fenomenul de imbatranire a populatiilor, guvernele tarilor din Europa occidentala au inasprit legislatia privind imigrantii straini, iar patronii care vor continua sa-i angajeze risca amenzi usturatoare. Singurii favorizati sunt muncitorii cu inalta calificare, statele din Vest confruntandu-se cu o acuta lipsa de personal specializat.

Nu in ultimul rand, dintr-un studiu recent al Observatorului european al fenomenelor rasiste si xenofobe reiese ca majoritatea locuitorilor UE doresc restrictionarea imigratiei in statele membre.

Tari inchise

Franta, Suedia si Danemarca sunt statele europene cele mai restrictive in privinta afluxului fortei de munca din Est. Franta, teoretic, a suspendat imigratia economica inca din 1974, cu mici exceptii privind indeosebi studentii straini si lucratorii care au in prealabil un contract de munca. Cu toate acestea, 25.000 de straini au intrat anual in tara cu un titlu de sejur legat de existenta unui contract de munca. Alte tari, precum Germania (care la ora actuala are inregistrati peste 5 milioane de someri) si Marea Britanie, au ales calea imigratiei selective, ce nu permite patrunderea elementelor care constituie o povara pentru societate.